Barou — avocat definitiv · Septembrie 2021
Grila G1 — Barou definitiv Septembrie 2021: 96 grile cu barem
Doar grila G1 din sesiunea Septembrie 2021: 96 grile cu variantele de răspuns și litera din baremul oficial. Celelalte grile ale sesiunii sunt pe paginile lor.
Sursă oficială
Subiectele și baremul provin din documentele publice publicate de UNBR / INPPA pentru sesiunea Septembrie 2021. Metodologia este pe pagina Surse, iar deciziile care pot schimba baremul, pe registrul contestațiilor.
UNBR/INPPA primire profesie definitiv 19 sept 2021 grila G1
1. Avocatul AA și avocatul BB au constituit, în condițiile legii, o societate cu răspundere limitată de avocatură X. La doi ani de la constituirea societății cu răspundere limitată de avocatură X, avocatul BB se retrage din societate. În acest caz:
- A. avocatul AA nu poate deține calitatea de avocat asociat în societate cu răspundere limitată de avocatură X mai mult de 3 luni
- B. societatea cu răspundere limitată de avocatură X se poate transforma în Cabinet individual de avocatură
- C. societatea cu răspundere limitată de avocatură X se dizolvă de drept și intră în lichidare, în toate cazurile
Barem oficial A, B
2. Forma de exercitare a profesiei de avocat:
- A. nu este obligată să-și deschidă sediu secundar, în nici o situație, fiind un drept al acesteia și nu o obligație
- B. este obligată să-și deschidă sediu secundar în cazul în care activitatea aceste ia se desfășoară preponderent în circumscripția unui barou situat pe raza altui județ decât cel în care se află situat sediul lor principal, dacă această activitate generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei
- C. are dreptul să își stabilească sediu secundar în circumscripția baroului unde are sediu principal
Barem oficial B
3. Avocatul AA a încheiat cu clientul BB un contract de asistență juridică pentru reprezentare și asistare într-un proces civil aflat pe rolul Judecătoriei X. În derularea acestui contract, clientul BB a încredințat avocatului AA o serie de acte originale ce probau temeinicia pretențiilor invocate în procesul de pe rolul Judecătoriei X. În acest context:
- A. avocatul AA poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredințate de clientul BB, păstrând actele originale în vederea prezentării, la cererea instanței
- B. la cerere, avocatul AA este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredințate de clientul BB, transmiterea acestora putând să se realizeze și prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și cu conținut declarat
- C. în cazul în care clientul BB datorează avocatului AA restanțe din onorariile și din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul AA are drept de retenție cu privire la înscrisurile originale care i-au fost puse la dispoziție
Barem oficial A, B
4. Avocatul AA, membru al Baroului X, a fost anchetat disciplinar pentru săvârșirea unei posibile abateri disciplinare. După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul Baroului X:
- A. va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor
- B. dacă decide exercitarea acțiunii disciplinare, va desemna consilierul însărcinat cu semnarea și susținerea acțiunii disciplinare la instanța disciplinară
- C. poate solicita Comisiei de Disciplină din cadrul Baroului X suspendarea din profesie a avocatului AA, în caz de abatere gravă
Barem oficial A
5. Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. a pronunțat, în fond, o decizie disciplinară cu privire la o abatere săvârșită de Decanul Baroului X. În acest caz, recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei Centrale de Disciplină din cadrul U.N.B.R.:
- A. este de competența Consiliului U.N.B.R. constituit ca instanță disciplinară, în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză
- B. este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanță disciplinară, în complet de 5 membri, în afară de persoana implicată în cauză
- C. se soluționează prin hotărârea Consiliului U.N.B.R., ce poate fi contestată la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București
Barem oficial A, C
6. Clientul AA solicită avocatului BB, potrivit legii, stabilirea temporară a sediului societății comerciale X, la care AA este asociat unic și administrator, la sediul profesional al avocatului BB. În acest caz:
- A. perioada pentru care sediul societății comerciale X este stabilit la sediul profesional al avocatului BB nu poate depăși 1 an, dovada sediul temporar urmând a se face cu un contract de închiriere încheiat în acest scop, între societatea comercială X și avocatul BB
- B. avocatul BB are obligația de a întocmi și semna cu reprezentantul societății comerciale X un contract separat de asistență juridică având ca obiect stabilirea temporară a sediului
- C. stabilirea temporară a sediului societăți comerciale X la sediul profesional al avocatului BB presupune utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale și autorizării funcționării societății comerciale X sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societății în cauză
Barem oficial B, C
7. Poate dobândi calitatea de avocat definitiv:
- A. avocatul stagiar care, deși a fost declarat respins de trei ori la examenul de definitivare, a dobândit titlul de doctor în drept
- B. persoana care a îndeplinit o funcție de specialitate juridică în aparatul Curții Constituționale timp de 5 ani neîntrerupți și a promovat examenul de primire în profesia de avocat
- C. avocatul stagiar care, deși nu a promovat o dată examenul de definitivare, a exercitat un mandat de consilier local
Barem oficial B
8. Prin contractul de asistență juridică încheiat între avocatul AA, titular al unui Cabinet individual, și clientul BB, părțile au convenit ca avocatul AA să desfășoare activități fiduciare, în numele și pe seama clientului BB, constând în administrarea fondurilor puse la dispoziție de client, respectiv operațiuni nenominalizate de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare. Sumele pentru activitățile fiduciare au fost virate, la indicația avocatului AA, în contul Cabinetului individual de avocat. Cu ocazia derulării contractului, avocatul AA a dispus de sumele de bani virate de clientul BB și a achiziționat un imobil de la o rudă apropiată și a achitat și diferite sume de bani pentru stingerea unor obligații fiscale ale clientului BB. În acest caz, avocatul AA:
- A. avea obligația să administreze fondurile încredințate în interesul exclusiv al clientului, fără să urmărească să obțină, direct sau indirect avantaje
- B. avea obligația să deschidă, pentru clientul BB, un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării fondurilor fiduciare
- C. putea dispune de fondurile fiduciare virate de clientul BB chiar dacă acest lucru nu este stipulat în mod expres în mandatul său, deoarece contractul de asistență juridică încheiat permite efectuarea oricăror operațiuni de plasare a fondurilor fiduciare
Barem oficial A, B
9. Prin decizie motivată, după ascultarea părților, Decanul Baroului X, a dispus restituirea de către avocatul AA în favoarea clientului său BB, a unei părți din onorariu perceput, de 2000 de lei, motivat de neîndeplinirea parțială a obligațiilor profesionale, asumate prin contractul de asistență juridică. În acest caz:
- A. nerespectarea deciziei Decanului X, de către avocatul AA, constituie abatere disciplinară
- B. clientul BB poate ataca decizia Decanului Baroului X cu contestație la Consiliul U.N.B.R
- C. Decanul Baroului X nu a procedat legal, întrucât contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de Consiliul Baroului X
Barem oficial A
10. În ceea ce privește pregătirea profesională continuă a avocaților, este adevărat că:
- A. pot fi acordate ore de pregătire profesională avocatului care ocupă o funcție de demnitate profesională, în considerarea acesteia
- B. controlul pregătirii profesionale continue este de competența baroului din care face parte avocatul în cauză
- C. organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat
Barem oficial B, C
11. Consiliul Baroului X s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că avocatul AA, membru al Baroului menționat, a participat, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații organizate pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale. Sancțiunea disciplinară ce va fi aplicată avocatului AA, în cazul în care se constată că acesta a săvârșit respectivele fapte:
- A. nu poate fi interdicția de a exercita profesia de avocat pe o perioadă de la o lună la un an
- B. este excluderea din profesia de avocat
- C. este lăsată la aprecierea instanței disciplinare, aceasta putând aplica, în conformitate cu împrejurările concrete ale speței, oricare din sancțiunile disciplinare revăzute de lege
Barem oficial A, B
12. Comisia Permanentă a U.N.B.R. a pus în discuție necesitatea de a apăra reputația profesională a avocatului AA din Baroul X, considerând că acesta a fost acuzat de săvârșirea unei infracțiuni, fiind identificată activitatea avocatului AA cu activitatea clientului său. Comisia Permanentă a U.N.B.R. va avea obligația să apere reputația profesională a avocatului AA:
- A. la cererea avocatului AA, dacă cercetările întreprinse și propunerile înaintate de Consiliul Baroului X fundamentează acest demers
- B. chiar și din oficiu, dacă cercetările întreprinse și propunerile înaintate de Consiliul Baroului X fundamentează acest demers
- C. dacă apărarea reputației profesionale a avocatului AA este cerută de o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R
Barem oficial A
13. În relația cu mass-media, avocatul își exercită libertatea de exprimare și:
- A. poate să comunice convingerile sale profesionale, cele privind relația cu magistrații și cu organele puterii judecătorești
- B. în mod excepțional, când interesul clientului o impune, poate să prezinte presei abuzurile la care este supus clientul său, solicitând restabilirea legalității și adoptarea unor măsuri procedurale corecte
- C. poate să facă referiri la portofoliul pe care îl deține, la notorietatea cauzelor pe care le-a susținut și la numărul proceselor câștigate
Barem oficial A, B
14. În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege:
- A. acesta este obligat, în toate cazurile, să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea, cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru pensionare
- B. va preda, în toate cazurile, spețele în care a fost angajat către avocații colaboratori ori asociații săi, iar în lipsa acestora, către avocații desemnați de Consiliul Baroului
- C. poate continua, la cerere, exercitarea profesiei de avocat pe baza unui aviz medical anual privind menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării profesiei de avocat
Barem oficial C
15. Cuantumul contribuției avocaților la bugetul Baroului se stabilește:
- A. prin decizia Consiliului Baroului
- B. prin hotărârea Adunării Generale a Baroului
- C. prin hotărârea Consiliului U.N.B.R., în mod unitar, la nivelul țării
Barem oficial A
16. Inculpatul BB este asistat din oficiu, de către avocatul AA. Pe parcursul derulării procesului penal, inculpatul BB plătește o sumă de 1000 de lei cu titlu de acoperire a cheltuielil or făcute de avocatul din oficiu AA și de recompensă pentru îndeplinirea mandatului său. În acest caz avocatul AA:
- A. acceptă suma de 1000 de lei pentru că este cu titlu de acoperire a cheltuielilor făcute de acesta, în interesul inculpatului BB
- B. nu are dreptul să primească de la inculpatul BB nici un fel de remunerație
- C. nu are dreptul să primească de la inculpatul BB nici o recompensă
Barem oficial B, C
17. Avocatul AA este desemnat să acorde ajutor public judiciar sub forma asistenței judiciare, într-o cauză civilă. În acest caz, avocatul AA are dreptul să refuze această sarcină profesională:
- A. dacă a mai acordat în ultima lună asistență judiciară
- B. dacă are motive justificate, Decanului Baroului din care face parte avocatul AA revenindu-i competența de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului
- C. în caz de conflict de interese
Barem oficial B, C
18. În desfășurarea activității curente:
- A. Comisia Permanentă a U.N.B.R. emite decizii și dispoziții care pot fi atacate cu plângere, de către cei interesați, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R
- B. Consiliul U.N.B.R. adoptă hotărâri care pot fi atacate de orice persoană interesată, pentru nelegalitate, la Congresul Avocaților, în prima sa ședință
- C. Congresul avocaților adoptă hotărâri care sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații
Barem oficial A, C
19. La data de 15 ianuarie 2021, printr-un contract de vânzare încheiat în formă autentică, X (persoană fizică) îi vinde lui Y (persoană fizică) un imobil apartament situat în București, la prețul de 300.000 lei. În contractul de vânzare se prevede că prețul se va plăti în trei rate egale, prima rată urmând a fi achitată la data încheierii contractului de vânzare, a doua rată la data de 15 februarie 2021, iar rata finală la data de 15 martie 2021. S-a stipulat și clauza conform căreia „în ipoteza în care cumpărătorul nu își execută obligațiile (obligația de plată a prețului), contractul se rezoluționează de plin drept, cumpărătorul fiind de drept în întârziere prin simplul fapt al neexecutării”. La data de 20 februarie 2021, cumpărătorul Y plătește a doua rată din preț, iar la data de 26 februarie 2021, vânzătorul X îi transmite cumpărătorului Y o notificare de rezoluțiune a contractului de vânzare, notificare recepționată de cumpărătorul Y la aceeași dată. Din punct de vedere al dreptului substanțial civil:
- A. contractul de vânzare nu este rezoluționat de plin drept ca urmare a declarației de rezoluțiune a vânzătorului
- B. contractul de vânzare este rezoluționat de plin drept, iar instanța de judecată va constata că rezoluțiunea s-a produs de plin drept la data expirării termenului pentru plata celei de-a doua rate di n preț, la cererea oricăreia dintre părțile actului
- C. termenul de prescripție pentru plata celei de-a doua rate de preț începe să curgă la data de 15 martie 2021
Barem oficial A, C
20. Sunt supuse înscrierii provizorii:
- A. dreptul promitentului cumpărător, în temeiul unei promisiuni de vânzare încheiată în formă autentică, asupra imobilului ce urmează a-i fi vândut, justificarea înscrierii urmând să se realizeze prin vânzarea proiectată de către părți
- B. dreptul real ce grevează bunul altuia
- C. dreptul reclamantului în favoarea căruia s-a pronunțat o hotărâre nedefinitivă de condamnare a pârâtului la constituirea unui drept tabular
Barem oficial C
21. În materia uzufructului:
- A. uzufructuarul poate ceda dreptul său unei alte persoane fără acordul nudului proprietar, orice prevedere contractuală contrară fiind considerată nescrisă
- B. până la notificarea cesiunii, uzufructuarul și cesionarul răspund solidar față de nudul proprietar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor născute după data cesiunii
- C. uzufructuarul rămâne debitor al nudului proprietar atât pentru obligațiile născute înainte de cesiune, cât și pentru cele născute ulterior cesiunii
Barem oficial B
22. Conform noului Cod civil, dreptul de superficie:
- A. este dreptul de a edifica și de a avea perpetuu o construcție pe terenul altcuiva
- B. este dreptul de a avea sau de a edifica o construcție deasupra terenului altcuiva, dar nu și în subsolul acelui teren
- C. se poate referi nu doar la construcții, ci și la plantații
Barem oficial C
23. Creditorul poate introduce o acțiune revocatorie:
- A. dacă debitorul renunță la repararea pecuniară a unui prejudiciu moral
- B. în termen de 1 an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat
- C. numai dacă creanța este certă și exigibilă la data introducerii acțiunii
Barem oficial B
24. În materia contractului de rentă viageră:
- A. rezoluțiunea contractului, la cererea credirentierului, în lipsă de stipulație contrară, conferă debirentierului dreptul de a obține restituirea ratelor de rentă
- B. în toate cazurile în care contractul este cu titlu gratuit, credirentierul poate cere rezoluțiunea, dacă debirentierul nu depune garanția promisă în vederea executării obligației sale ori o diminuează
- C. renta viageră constituită cu titlu oneros nu poate fi declarată insesizabilă prin contract
Barem oficial C
25. În materia efectelor actelor juridice civile:
- A. contractele cu executare succesivă încheiate pentru un termen determinat pot, ca regulă, să fie denunțate de către oricare dintre părți, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz
- B. chiar și în absența unei norme speciale în acest sens, succesorul cu titlu particular al unei părți a actului preia atât drepturile, cât și obligațiile strâns legate de bunul dobândit și izvorâte din actele încheiate anterior de către autor cu privire la acel bun
- C. adaptarea contractului de către instanța de judecată, pentru impreviziune, este aplicabilă numai dacă debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului
Barem oficial C
26. Este adevărată următoarea afirmație privind condițiile de validitate a actului juridic civil:
- A. incapacitatea unui judecător de a cumpăra un drept litigios de competența instanței în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea este o incapacitate de exercițiu, cu urmarea că, deși nu poate încheia contractul de vânzare personal, judecătorul poate cumpăra dreptul litigios printr-un reprezentant
- B. lipsa discernământului presupune lipsa consimțământului, atrăgând, în consecință, nulitatea absolută a actului juridic
- C. rezerva mintală pe care o persoană a avut-o atunci când și-a exprimat consimțământul pentru încheierea unui act juridic, dacă nu a fost exteriorizată în niciun mod și nici cunoscută de cealaltă parte, nu afectează validitatea actului
Barem oficial C
27. În materia moștenirii legale, fratele defunctului:
- A. este înlăturat de la moștenire de tatăl defunctului
- B. înlătură de la moștenire pe fratele mamei defunctului
- C. culege jumătate din moștenire când vine în concurs doar cu tatăl defunctului
Barem oficial B
28. În materia contractului de tranzacție este adevărată afirmația:
- A. prin tranzacție se pot naște sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părți
- B. se poate tranzacționa inclusiv asupra capacității sau stării civile a persoanelor, dar numai dacă tranzacția produce efecte strict declarative
- C. tranzacția este esențialmente indivizibilă în ceea ce privește obiectul său, ea neputând fi desființată în parte nici măcar prin stipulație contrară
Barem oficial A
29. Dna T a dat în locațiune un imobil cu destinație - spațiu de depozitare unui cuplu – domnului P și doamnei G. Ulterior, aflând din întâmplare că femeia pe care domnul P. o prezentase drept soția sa era în realitate concubină, soția adevărată locuind în altă localitate și neavând cunoștință de contractul de locațiune, dna T solicită anularea, respectiv constatarea nulității lui, după caz. În aceste condiții de fapt, instanța sesizată:
- A. va anula contractul, pentru error in persona
- B. va respinge constatarea nulității contractului, pentru cauză imorală
- C. nu va anula contractul pentru error in persona
Barem oficial B, C
30. Dacă X, proprietarul care a constituit valabil dreptul de uzufruct asupra unui imobil în favoarea lui Y, a decedat, iar dreptul de uzufruct nu a fost intabulat în cartea funciară până la deschiderea succesiunii, atunci:
- A. odată intabulat în carte funciară, succesorul universal al defunctului X dobândește imobilul liber de sarcina uzufructului, iar Y nu va mai putea intabula dreptul de uzufruct în contra proprietarului tabular menționat
- B. cererea de intabulare a uzufructului formulată de către Y în contra proprietarului tabular Z, cumpărător al imobilului de la succesorul universal al lui X, trebuie respinsă
- C. uzufructul lui Y se va putea înscrie în cartea funciară în contra succesorului universal al defunctului X, proprietar tabular
Barem oficial B, C
31. Reclamantul a construit pe terenul său, dar depășind suprafața acestuia și, prin urmare, încălcând terenul proprietatea pârâtului, un hotel cu 4 etaje. Reclamantul a solicitat să i se recunoască un drept de superficie asupra suprafeței de teren proprietatea pârâtului, întrucât a construit cu bună-credință hotelul, neștiind că o parte din teren aparține pârâtului. A acceptat chiar ca instanța să stabilească suma datorată pârâtului sub forma unor rate lunare egale cu chiria stabilită pe piața liberă, pentru folosința acestei suprafețe de teren. Pârâtul s-a apărat cu aceea că reclamantul a construit hotelul fără a avea nici o convenție cu el și prin urmare a solicitat prin cerere reconvențională ca reclamantul să fie obligat să desființeze construcția ridicată. În subsidiar a cerut ca reclamantul să fie obligat să cumpere suprafața sa de teren ocupată de hotelul reclamantului la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o, dacă hotelul nu s-ar fi ridicat. În acest caz instanța:
- A. va recunoaște dreptul de superficie al reclamantului, care a construit cu bună-credință hotelul, obligându-l să-i achite pârâtului sub forma de rate lunare o sumă egală cu chiria stabilită pe piața liberă, așa cum reglementează Codul civil cazul neînțelegerii dintre părți privind suma datorată de superficiar
- B. va respinge acțiunea reclamantului precum și cererea pârâtului ca reclamantul să desființeze construcția ridicată de el, pentru că o asemenea soluție nu este prevăzută în cazul construcției ridicate cu bună-credință
- C. va respinge acțiunea reclamantului și va admite numai cererea subsidiară formulată de pârât prin acțiunea reconvențională, obligând reclamantul să cumpere suprafața sa de teren ocupată de hotelul reclamantului la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă hotelul nu s-ar fi ridicat
Barem oficial B, C
32. Prin promisiunea de vânzare încheiată prin înscris sub semnătură privată, în data de 01.02.2019, Primus se angajează către Secundus că va vinde acestuia din urmă, până cel târziu la data de 31.07.2019, bunul imobil, constând din construcție și teren în suprafață de 1.000 mp, situat în București, str. Institutului, nr.1, bun asupra căruia are un drept de coproprietate, în cotă de ½, alături de fratele său Tertius. Având în vedere neexecutarea obligației de către Primus, în data de 01.08.2019, Secundus introduce o acțiune prin care solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cu privire la întregul bun. În acest caz instanța:
- A. nu va putea respinge acțiunea motivat de faptul că promisiunea de vânzare nu a fost încheiată în formă autentică
- B. va admite în parte acțiunea, în limita cotei de coproprietate a proprietarului promitent
- C. va respinge acțiunea, motivat de faptul că promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului tuturor coproprietarilor
Barem oficial A, C
33. La data de 22 februarie 2021, printr-un înscris autentic, X (persoană fizică), în calitate de locator, încheie cu Y (persoană fizică), în calitate de locatar, un contract de închiriere a unui fotoliu electric de masaj pe o durată de 1 an și pentru o chirie în cuantum de 500 lei/lună, în contract stipulându-se că bunul urmează a fi predat locatarului la data de 01 martie 2021 printr-un proces-verbal. La data de 24 februarie 2021, asupra aceluiași fotoliu electric de masaj, același locator X, încheie cu Z (persoană fizică), în calitate de locatar, printr-un înscris sub semnătură privată un contract de locațiune pe o durată de 1 an și pentru o chirie de 800 lei/lună. În cuprinsul contractului de locațiune din data de 24 februarie 2021 se stipulează că la data încheierii prezentului contract locatorul (X) predă locatarului (Z) bunul închiriat împreună cu codurile de utilizare, iar locatarul (Z) a plătit în avans contravaloarea chiriei pentru 3 luni. Din punct de vedere al dreptului material civil, în conflictul dintre cei doi locatari (Y și Z) va avea câștig de cauză:
- A. locatarul Y, deoarece a încheiat primul contractul de închiriere, astfel că dreptul de folosință i-a fost transmis prioritar la data de 22 februarie 2021 de către locatorul X, acesta din urmă nemaiavând în patrimoniu, la data de 24 februarie 2021, dreptul de folosință asupra bunului
- B. locatarul Z, deoarece a intrat primul în folosința bunului, dacă la data intrării în folosință a fost de bună-credință
- C. locatarul Y, dacă va proba că Z a cunoscut sau putea să cunoască faptul încheierii contractului de locațiune din data de 22 februarie 2021
Barem oficial B, C
34. La data 22.12.2017 devenea exigibilă obligația lui Y față de X constând în plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul unui autoturism vândut de X către Y la data de 01.08.2017. Y nu și-a executat obligația de plată a prețului, iar la data de 21.12.2020, X formulează o cerere de chemare în judecată prin care solicită instanței obligarea lui Y la plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul autoturismului vândut. Ca urmare a neconformării lui X de a plăti taxa judiciară de timbru, instanța a anulat cererea de chemare în judecată, hotărârea rămânând definitivă la data de 10.03.2021. La data de 09.09.2021, X formulează o nouă cerere de chemare în judecată împotriva lui Y solicitând instanței obligarea acestuia la plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul autoturismului vândut. În acest context:
- A. prescripția este considerată întreruptă prin prima cererea de chemare în judecată, dacă a doua cerere de chemare în judecată este admisă
- B. prescripția este considerată întreruptă prin a doua cerere de chemare în judecată, cu condiția ca această nouă cerere să fie admisă
- C. trebuie considerată prescrisă o a treia cerere de chemare în judecată, introdusă într-un termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a anulat și ce-a de-a doua cerere de chemare în judecată
Barem oficial A, C
35. Prin anunțul postat pe un site de vânzări imobiliare în data de 22 iunie 2021, A oferă spre vânzare un apartament cu trei camere în municipiul Ploiești pentru prețul de 250.000 lei. În 23 iunie 2021, C îi trimite un mesaj electronic lui A prin care declară că acceptă oferta și acordă pentru apartament suma de 250.000 lei, solicitând să fie contactat pentru a proceda la încheierea de urgență a contractului de vânzare. În 30 iunie 2021, A se întâlnește cu B și, în urma negocierilor, convin să încheie în cel mai scurt timp un contract de vânzar e pentru suma din anunț. Având în vedere calitatea dvs. de avocat, C vă solicită o consultanță juridică susținând că vânzarea ar trebui să se încheie cu dânsul. În opinia dvs. juridică, veți arăta, inter alia, că:
- A. contractul se încheie în momentul și în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, prin urmare, contractul se va încheia cu C
- B. propunerea adresată unor persoane nedeterminate, chiar dacă este precisă, nu valorează ofertă, ci solicitare de ofertă sau, după caz, intenție de negociere
- C. fiind o solicitare de ofertă sau intenție de negociere, A poate încheia legal contractul cu B, indiferent de existența altor manifestări de voință în sensul acceptării ofertei postate pe site
Barem oficial B, C
36. A, persoana fizică, în calitate de locator, și B, persoană juridică, în calitate de locatar, au încheiat sub semnătură privată un contract de locațiune pentru un imobil, în data de 01.10.2018, pe o durată de 3 ani, fără ca vreo parte să poată denunța unilateral contractul pe durata lui. A, locatorul, a înregistrat contractul de locațiune la organul fiscal competent imediat după semnarea lui. Contractul expiră în 30.09.2021, dar A nu mai dorește prelungirea lui, pentru că B are 2 luni întârziere la chirie și a găsit un alt locatar. După expirarea contractului, B neavând chiria plătită la zi și refuzând să elibereze imobilul, A a decis să pună în executare silită contractul pentru plata chiriei și pentru restituirea imobilului. Consultat de către A în calitate de avocat, ar trebui să arătați că în condițiile date:
- A. contractul de locațiune este titlu executoriu în privința obligației de plată a chiriei
- B. potrivit dispozițiilor Codului civil, contractul de locațiune este titlu executoriu în privința obligației de restituire a imobilului la expirarea termenului, în condițiile legii
- C. contractul de locațiune încheiat sub semnătură privată înregistrat la organul fiscal competent este titlu executoriu doar în privința obligației de plată a chiriei
Barem oficial A, B
37. Prin cererea de chemare în judecată din data de 29.03.2016, Primus solicită instanței obligarea lui Secundus să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de 1.000 mp ce face parte din terenurile înscrise în titlul de proprietate el iberat în anul 1999, pe numele mamei sale, în intravilanul orașului Z, arătând, în susținerea cererii, că are calitatea de moștenitor acceptant al acesteia din urmă, conform certificatului de moștenitor emis de BNP “X”, în data de 15.02.2016. Prin întâmpinare, Secundus solicită respingerea acțiunii, motivând că terenul în litigiu este proprietatea sa, conform Sentinței nr. Y din 26 februarie 2013, rămasă definitivă, dosar în care, în acțiunea în revendicare, părți au fost el, în calitate de reclamant, și Tertius, fratele reclamantului din procesul pendinte, în calitate de pârât. Care dintre următoarele afirmații este adevărată:
- A. instanța va respinge acțiunea, reținând puterea de lucru judecat a Sentinței Y din 26 februarie 2013
- B. raportat la dispozițiile C.civ., hotărârile judecătorești potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalți coproprietari
- C. instanța va respinge acțiunea, reținând că Sentința nr. Y din 26 februarie 2013 este opozabilă lui Primus, în calitate de terță persoană, atât timp cât aceasta din urmă nu a făcut, în condițiile legii, dovada contrară
Barem oficial B
38. La data de 15 martie 2016 între A și B (unchiul sau ) s-a încheiat un contract de întreținere. Potrivit contractului, B ii transmitea dreptul de proprietate a apartamentului său aflat într-o locație de lux a orașului, iar A ii asigura întreținere pana la sfârșitul vieții. În contract s-a inserat o clauza conform căreia „creditorul întreținerii poate solicita rezoluțiunea unilaterală a contractului în măsura in care debitorul nu-i asigura în mod culpabil întreținerea”. Începând cu anul 2020, A, văzând că unchiul său, deși în vârsta, era sănătos și se bucura de viață, a încetat să–i asigure alimente lui B, i-a adresat jigniri în repetate rânduri, iar cu unele ocazii, i-a aplicat și violențe fizice. În aceste condiții, în anul 2021, B nu i-a mai permis lui A accesul în locuință și vă consultă în calitate de avocat. În opinia dvs.:
- A. creditorul întreținerii (B) poate sa trimită debitorului (A) o declarație unilaterală de rezoluțiune a contractului, conform clauzei stipulate
- B. pentru desființarea contractului, creditorul întreținerii (B) trebuie sa solicite rezoluțiunea judiciara
- C. în cazul rezoluțiunii contractului, pronunțată la cererea credirentierului, debitorul întreținerii (A) nu poate obține restituirea prestațiilor de întreținere executate
Barem oficial B, C
39. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA solicită rezoluțiunea contractului de vânzare încheiat cu pârâtul BB pentru neplata prețului la termenul stipulat în contract. Ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, reclamantul AA formulează o cerere de completare a cererii de chemare în judecată prin care solicită și acordarea de daune-interese pentru acoperirea prejudiciului produs ca urmare a neplății prețului. Pârâtul BB depune întâmpinare prin care invocă decăderea reclamantului AA din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, precum și respingerea ca neîntemeiată a cererii de completare. În acest caz:
- A. întâmpinarea la cererea modificatoare se depune, sub sancțiunea decăderii, cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de judecată fixat ulterior completării cererii inițiale, urmând ca întâmpinarea să fie cercetată de reclamantul AA la dosarul cauzei
- B. modificarea cererii de chemare în judecată poate avea loc și după primul termen de judecată la care reclamantul era legal citat, cu acordul expres al pârâtului BB
- C. modificarea cererii de chemare în judecată poate avea loc, sub sancțiunea decăderii, până la primul termen de judecată, chiar dacă reclamantul nu a fost legal citat la acest termen
Barem oficial A, B
40. Prin cererea de chemare în judecată promovată împotriva pârâtului BB, reclamantul AA solicită anularea contractului de vânzare cu clauză de întreținere, întrucât consimțământul acestuia a fost viciat prin dol. În dovedirea pretențiilor sale, reclamantul AA solicită administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului BB și proba cu martori, însă nu indică în cererea de chemare în judecată, numele și adresele acestora. La termenul la care se pune în discuție cererea de probatorii, reclamantul AA se prezintă, însoțit de doi martori care îi sunt rude de gradul III. În acest caz:
- A. în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a probei cu cei doi martori, aceasta este inadmisibilă deoarece nu este permisă, în nici un caz, împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris
- B. dovezile care nu au fost propuse prin cererea de chemare în judecată sau care au fost propuse, dar cu nerespectarea regulilor formale referitoare la cuprinsul cererii de chemare în judecată, vor putea fi cerute și încuviințate dacă administrarea acestora nu duce la amânarea judecății
- C. reclamantul AA și pârâtul BB pot conveni expres sau tacit ca persoanele care nu pot fi martori, datorită gradului de rudenie, să fie ascultate ca martori
Barem oficial B, C
41. La primul termen de judecată, din data de 1 octombrie 2020, reclamantul AA și pârâtul BB nu se prezintă, deși procedura de citare a fost legal îndeplinită pentru ambele părți. Instanța a suspendat judecata procesului pentru lipsa părților, deoarece nu se solicitase judecata în lipsă, încheierea de suspendare fiind comunicată părților în ziua de vineri, 2 octombrie 2020. Reclamantul AA formulează recurs împotriva încheierii de suspendare și îl depune la instanță în ziua de joi, 15 octombrie 2020. Prin întâmpinarea la recurs, pârâtul BB solicită instanței să constate decăderea reclamantului AA din dreptul de a formula recurs, întrucât a fost introdus peste termenul legal de 5 zile de la comunicarea încheierii de suspendare. În acest caz:
- A. instanța va constata că recursul este formulat în termen
- B. în cazul în care recursul va fi respins, o cerere ulterioară a reclamantului AA de repunere pe rol a procesului de fond va fi inadmisibilă
- C. dacă suspendarea este dispusă de Î.C.C.J., recursul formulat de reclamantul AA este inadmisibil
Barem oficial A, C
42. La stabilirea competenței materiale a instanței după valoarea obiectului cererii introductive de instanță:
- A. nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale
- B. se vor avea în vedere prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății care se vor cumula cu valoarea pretenției principale
- C. se vor avea în vedere valoarea totală a obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere și accesoriile pretenției principale
Barem oficial A
43. Când cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului și reclamantul decedează în timpul procesului de divorț:
- A. moștenitorii soțului reclamant vor putea continua acțiunea de divorț, pe care instanța o va admite, dispunând desfacerea căsătoriei, fie din culpă comună, fie din culpă exclusivă a soțului pârât
- B. în cazul în care acțiunea de divorț este continuată de moștenitorii soțului reclamant, iar instanța admite cererea de divorț, căsătoria se socotește desfăcută la data definitivării hotărârii de divorț
- C. moștenitorii soțului reclamant vor putea continua acțiunea de divorț, pe care instanța o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soțului pârât
Barem oficial C
44. Prin cererea introductivă, reclamanta AA a chemat în judecată pârâta BB, solicitând emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma de 189570 de lei reprezentând contrava loare servicii prestate conform facturii emise, respectiv pentru suma de 17 0531 de lei reprezentând penalități de întârziere de la data scadenței până la data promovării cererii de emitere a ordonanței de plată. Instanța competentă să soluționeze cererea de emitere a ordonanței de plată este:
- A. instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță
- B. judecătoria, din punct de vedere material, prin raportare la obiectul cererii de emitere a ordonanței de plată
- C. tribunalul, din punct de vedere material, față de obiectul cererii de emitere a ordonanței de plată
Barem oficial A, B
45. Creditorul AA a pornit executarea silită împotriva debitorului BB în temeiul unui contract de împrumut încheiat în formă autentică. Prin încheierea nr. X/2021 a Judecătoriei Y a fost încuviințată executarea silită. Ulterior, executorul judecătoresc a emis o încheiere prin care a stabilit cheltuieli de executare de 3000 de lei. Având în vedere executarea silită declanșată de creditorul AA, debitorul BB formulează contestație la executare, arătând că dreptul de cere executarea silită s-a prescris, contractul de împrumut fiind încheiat în 2012. De asemenea, debitorul BB a arătat că nu poate fi executat silit în temeiul încheierii prin care s-au stabilit cheltuieli de executare deoarece, cu privire la acest aspect, nu a existat o încuviințare a executării silite. Creditorul AA a depus întâmpinare la contestația la executare arătând că creanța principală a fost verificată de către instanță la momentul încuviințării executării silite, astfel că debitorul BB nu poate invoca incidența prescripției dreptului de a cere executarea silită, deoarece i se opune autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. X/2021. În acest caz, instanța:
- A. va respinge apărările intimatului-creditor AA și va verifica incidența prescripției, urmând să admită contestația la executare în cazul în care s-a împlinit terme nul de prescripție
- B. nu va reține susținerile contestatorului-debitor BB în ceea ce privește încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare, deoarece nu este necesară o nouă încuviințare de executare silită cu privire la această încheiere
- C. nu va reține susținerile contestatorului-debitor BB privind incidența prescripției deoarece încheierea de încuviințare a executării silite se bucură de autoritate de lucru judecat cu privire la acest aspect
Barem oficial A, B
46. Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 4 aprilie 2019, reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtului BB la plata sumei de 189943 de lei. În data de 16 august 2019, terțul CC formulează o cerere de intervenție voluntară principală prin care solicită instanței obligarea pârâtului BB la plata sumei de 90000 de lei, către el. La data de 4 decembrie 2020 cererea de intervenție voluntară principală a terțului CC este respinsă în principiu, prin încheiere, ca inadmisibilă. În acest caz:
- A. numai terțul CC are interes să promoveze calea de atac, în condițiile legii, împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție voluntară principală ca inadmisibilă
- B. pârâtul BB are interes să exercite calea de atac, în condițiile legii, împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție voluntară principală ca inadmisibilă
- C. încheierea de respingere a cererii de intervenție voluntară principală ca inadmisibilă nu se poate ataca decât odată cu fondul
Barem oficial A, C
47. Excepția conexității:
- A. poate fi invocată și din oficiu cel mai târziu, la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate
- B. se soluționează prin încheiere care poate fi atacată separat
- C. în caz de admitere are ca efect trimiterea dosarului în care s-a invocat instanței mai întâi învestite, în toate cazurile
Barem oficial A
48. Cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB, a fost admisă prin sentința civilă nr. X/2019 pronunțată în dosarul nr. Y/2019. Cu această ocazie, cererea reclamantului AA de obligare a pârâtului BB la plat a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial, a fost respinsă ca neîntemeiată având în vedere că reclamantul nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri justificative ale acestor cheltuieli. Reclamantul AA formulează apel împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuiel ilor de judecată. Apelul se respinge ca nefondat, iar părțile nu formulează recurs. Ulterior, reclamantul AA formulează o nouă cerere de chemare în judecată, constituindu-se dosarul nr. Z/2021 prin care solicită obligarea pârâtului BB la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat provenite din dosar ul nr. Y/2019. În acest context:
- A. întrucât a câștigat procesul în dosarul nr. Y/2019, reclamantul AA este îndreptățit să obțină în dosarul nr. Z/2021 obligarea pârâtului BB la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat aferent dosarului nr. Y/2019
- B. pentru apelul promovat de reclamantul AA împotriva sentinței civile nr. X/2019 dată în dosarul nr. Y/2019 nu trebuie achitată, conform legii, taxă judiciară de timbru
- C. dacă reclamantul AA nu ar fi solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în primă instanță în dosarul nr. Y/2019, ar fi fost îndreptățit să solicite, în cadrul dosarului nr. Z/2021 și cheltuieli de judecată aferente acestui din urmă dosar, sub rezerva dovedirii acestora, în condițiile legii
Barem oficial B, C
49. Hotărârea judecătorească:
- A. este obligatorie și produce efecte față de orice terță persoană
- B. atacată cu contestație în anulare sau revizuire, nu își păstrează autoritatea de lucru judecat pe parcursul soluționării acestor căi de atac de retractare
- C. are putere executorie, în condițiile prevăzute de lege
Barem oficial C
50. În cursul procesului de grănițuire cu privire la imobilul X, dintre reclamantul AA și pârâtul BB, cel din urmă vinde imobilul X, ce face obiectul grănițuirii, către terțul CC, terț care avea cunoștință de existența litigiului dintre reclamantul AA și pârâtul BB. Nici instanța, nici reclamantul AA nu au fost înștiințați cu privire la înstrăinare și nici terțul CC nu a formulat o cerere de introducere în cauză. Ulterior vânzării, se pronunță hotărârea de grănițuire între părțile inițiale AA și BB. Această hotărâre judecătorească:
- A. nu va produce efecte față de terțul CC, întrucât nu a fost parte în proces
- B. produce efecte față de terțul CC
- C. este opozabilă terțului CC
Barem oficial B, C
51. În cazul prescripției dreptului de a obține executarea silită a unei hotărâri judecătorești, este adevărat că:
- A. dacă se împlinește termenul de prescripție, se pierde definitiv, în toate cazurile, dreptul creditorului de a mai obține un titlu executoriu împotriva debitorului
- B. termenul de prescripție curge de la data pronunțării hotărârii judecătorești de primă instanță, chiar dacă este supusă apelului
- C. prescripția nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor
Barem oficial C
52. Hotărârea judecătorească pronunțată, în primă instanță, în procedura ordonanței președințiale:
- A. este supusă, în toate cazurile, numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor
- B. este executorie
- C. nu va putea fi dată atunci când este în curs judecată asupra fondului
Barem oficial B
53. Terțul CC formulează o cerere de intervenție voluntară accesorie în litigiul ce se desfășoară între reclamantul AA și pârâtul BB, după momentul procedural la care probele încuviințate părților litigante inițiale au fost administrate. În caz de admitere în principiu a cererii de intervenție voluntară accesorie, intervenientul CC:
- A. poate solicita administrarea de probe cel mai târziu la primul termen de judecată ulterior admiterii în principiu a cererii de intervenție voluntară accesorie
- B. va prelua procedura în starea în care află în momentul admiterii în principiu a cererii de intervenție voluntară accesorie
- C. poate solicita disjungerea cererii de intervenție în vederea administrării de probe
Barem oficial A, B
54. În materia termenelor procedurale, este adevărat că:
- A. termenele care se socotesc pe ore, încep să curgă de la împlinirea celei de-a doua ore din momentul efectuării actului de procedură
- B. nerespectarea oricărui termen procedural atrage decăderea din dreptul de a mai efectua acel act de procedură
- C. actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen
Barem oficial C
55. În soluționarea unei cauze civile, citarea părților este lăsată la aprecierea instanței în următoarele cazuri:
- A. în cazul soluționării cererii de strămutare
- B. în cazul soluționării unei cereri de ordonanță președințială
- C. în cazul soluționării conflictului de competență
Barem oficial B
56. Revizuentul AA introduce pe rolul instanței o cerere de revizuire întemeiată pe motivul existenței a două hotărâri definitive potrivnice, cea pronunțată ulterior încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. În cazul în care instanța consideră întemeiată cererea de revizuire, admițând-o:
- A. va anula, întotdeauna, hotărârea pronunțată ulterior, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat
- B. va pronunța o hotărâre supusă întotdeauna recursului
- C. va modifica hotărârea pronunțată ulterior și va rejudeca cauza, atunci când constată încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat
Barem oficial A, B
57. În ceea ce privește executarea provizorie, este adevărat că:
- A. hotărârea de primă instanță prin care s-a stabilit locuința minorului este executorie de drept, executarea acesteia având caracter provizoriu
- B. în cazul executării provizorii judecătorești, cererea poate fi făcută și direct în apel
- C. suspendarea executării provizorii a unei hotărâri judecătorești poate fi încuviințată de instanța de apel, context în care este lăsată la aprecierea instanței plata unei cauțiuni
Barem oficial A
58. În situația cauzei justificative a stării de necesitate:
- A. pericolul poate viza integritatea corporală a altei persoane decât autorul faptei prevăzute de legea penală comise într-o astfel de stare
- B. se va reține această cauză justificativă chiar dacă urmările faptei sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat
- C. pericolul provine întotdeauna de la o altă persoană
Barem oficial A
59. În cazul măsurii de siguranță a confiscării speciale:
- A. potrivit prevederilor exprese ale Codului penal în materia infracțiunii de trafic de influență, confiscarea specială vizează și bunurile pretinse de autorul acestei infracțiuni
- B. confiscarea specială nu poate viza bunurile produse printr-o infracțiune dacă autorul acesteia este condamnat la pedeapsa amenzii
- C. în cazul bunurilor făptuitorului care au fost folosite, imediat după săvârșirea faptei, pentru a asigura scăparea acestuia, dacă valoarea bunurilor supuse confiscării este vădit disproporționată față de natura și gravitatea faptei, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ținând seama de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce și de contribuția bunului la aceasta
Barem oficial C
60. Dacă X lovește cu intenție o persoană, se poate reține infracțiunea de ultraj dacă persoana lovită este:
- A. un polițist local aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aspecte cunoscute de X
- B. fiul unui jandarm, fapta fiind comisă de X în scop de răzbunare pe respectivul jandarm, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestuia
- C. soția sa, de profesie avocat, fapta fiind comisă în timp ce se aflau în vacanță, pe fondul unei neînțelegeri privitoare la locul unde urmau să ia masa de prânz
Barem oficial A, B
61. X, care fusese concediat recent de la școala unde lucra ca profesor, aflat în stare de ebrietate, l-a instigat pe fiul său Y, în vârstă de 13 ani, să pătrundă noaptea în sediul școlii și să sustragă mai multe bunuri. În timp ce Y sustrăgea bunurile, X, aflat la ușa școlii, s-a asigurat că nu vor fi surprinși de vreo persoană. Pentru infracțiunea astfel săvârșită, în sarcina lui X se va putea reține circumstanța agravantă constând în:
- A. săvârșirea infracțiunii în stare de intoxicație voluntară cu alcool, chiar dacă aceasta nu a fost provocată în vederea comiterii infracțiunii
- B. săvârșirea infracțiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze, având în vedere vârsta fiului său
- C. săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor
Barem oficial C
62. În ceea ce privește tentativa:
- A. aceasta nu este niciodată posibilă la infracțiunile continue
- B. ori de câte ori legea penală folosește sintagma „săvârșirea unei infracțiuni” sau „comiterea unei infracțiuni”, aceasta nu se referă și la tentativă, ci doar la infracțiunea consumată
- C. când pentru infracțiunea consumată legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, iar instanța s-ar orienta spre aceasta, tentativa se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani
Barem oficial C
63. Împăcarea:
- A. intervenită între persoana juridică ce a săvârșit infracțiunea și persoana vătămată produce efecte față de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiași fapte
- B. intervenită în condițiile legii stinge acțiunea civilă
- C. înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunii de omisiunea sesizării
Barem oficial B
64. Dacă X își însușește cu intenție un bun care nu îi aparține, se poate reține, după caz, infracțiunea de:
- A. distrugere
- B. abuz de încredere
- C. însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor
Barem oficial B, C
65. Infracțiunea de omor în formă consumată și cea de ucidere din culpă:
- A. au același obiect juridic
- B. nu pot fi comise niciodată prin inacțiune
- C. au o urmare imediată diferită
Barem oficial A
66. În materia prescripției răspunderii penale:
- A. aceasta nu operează în cazul infracțiunii de act sexual cu un minor
- B. în cazul suspendării cursului prescripției, aceasta își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare
- C. în cazul infracțiunii de abandon de familie comisă prin neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, termenul de prescripție curge întotdeauna de la data consumării infracțiunii și niciodată de la cea a epuizării acesteia
Barem oficial A, B
67. Dacă X conduce un autovehicul după ce a consumat băuturi alcoolice:
- A. fapta este infracțiune chiar dacă conducerea se realizează doar în propria curte
- B. fapta este infracțiune indiferent de nivelul îmbibației alcoolice din sânge
- C. pentru ca fapta să poată constitui infracțiune, acțiunea de conducere a autovehiculului nu presupune în mod necesar punerea în mișcare a acestuia prin acționarea sistemelor de autopropulsie
Barem oficial C
68. Dacă X, judecător, pretinde și apoi primește o sumă de bani de la o persoană pentru a pronunța o soluție favorabilă acesteia, într-un dosar pe care îl judeca:
- A. limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal pentru infracțiunea comisă de X se majorează cu o treime, potrivit prevederilor Legii nr. 78/2000 pentru prev enirea, descoperireași sancționarea faptelor de corupție
- B. fapta constituie infracțiune chiar dacă X nu folosește banii pentru sine, ci îi oferă cadou fiicei sale
- C. dacă X denunță fapta în maxim 6 luni de la primirea banilor, beneficiază de o cauză de nepedepsire
Barem oficial A, B
69. Societatea Z S.R.L. este trimisă în judecată pentru o infracțiune de evaziune fiscală constând în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxa bile, faptă comisă în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. În această situație:
- A. pentru a se putea angaja răspunderea penală a societății Z, trebuie să se demonstreze, printre altele, că fapta a fost comisă în realizarea obiectului său de activitate, în interesul ori în numele acestei a
- B. societatea nu poate răspunde în calitate de autor al infracțiunii respective, ci doar de complice
- C. nu este exclusă răspunderea penală a administratorului societății trimis în judecată odată cu aceasta, în cazul în care se demonstrează că a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte
Barem oficial A, C
70. Infracțiunea de tâlhărie calificată:
- A. se va reține în situația în care furtul ce intră în conținutul infracțiunii are ca obiect cabluri, linii, echipamente sau instalații de telecomunicații, radiocomunicații ori componente de comunicații, chiar dacă, în momentul sustragerii, acestea nu erau efectiv integrate într-o rețea sau într-un sistem de comunicații
- B. dacă se comite prin violarea sediului profesional, se reține în concurs formal cu această infracțiune
- C. se va reține în situația în care făptuitorul sustrage un scaun dintr-un autobuz aflat în stație dacă, în timp ce cobora din autobuz cu scaunul în mână, pentru a-și asigura scăparea, lovește cu pumnul o persoană care l-a apucat de braț și i-a spus că va chema poliția
Barem oficial C
71. Dacă, în urma unui accident de circulație produs din cauza depășirii vitezei legale de către conducătorul unui autovehicul, o altă persoană suferă leziuni corporale ce necesită pentru vindecare 10 zile de îngrijiri medicale:
- A. se va reține infracțiunea de vătămare corporală din culpă dacă conducătorul autovehiculului se afla în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune
- B. se va reține infracțiunea de vătămare corporală din culpă dacă conducătorul autovehiculului se afla sub influența băuturilor alcoolice, indiferent de alcoolemia acestu ia
- C. se va reține infracțiunea de lovire sau alte violențe în varianta agravată
Barem oficial A, B
72. Dacă X pătrunde fără drept în domiciliul lui Y:
- A. acțiunea penală se pune în mișcare a plângerea prealabilă a lui Y
- B. se va reține infracțiunea de violare de domiciliu în varianta agravată dacă fapta este comisă prin folosirea de calități mincinoase
- C. se vor reține două infracțiuni de violare de domiciliu aflate în concurs dacă, ulterior pătrunderii, X refuză să părăsească domiciliul la cererea lui Y care se afla acasă în momentul pătrunderii
Barem oficial A, B
73. În cazul liberării condiționate:
- A. măsurile de supraveghere se dispun obligatoriu de către instanță, indiferent de durata restului de pedeapsă rămas neexecutat
- B. în cazul detențiunii pe viață, liberarea condiționată nu poate fi niciodată dispusă
- C. în cazul închisorii, una din condițiile prevăzute de lege pentru ca liberarea condiționată să poată fi dispusă este ca persoana condamnată să se afle în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis
Barem oficial C
74. Fiind audiat într-o cauză penală privindu-l pe inculpatul A care a provocat un accident de circulație, martorul B, care se aflase în mașină cu A, a făcut declarații contrare realității arătând că autoturismul în care se aflau staționa în momentul producerii accidentului. Acest fapt a fost dezmințit de martorii C și D, precum și de înregistrarea video a camerei montate pe un stâlp din intersecție. B nu a întreprins și alte acțiuni concrete de ajutorare a lui A. Fapta comisă de B:
- A. constituie infracțiunea de mărturie mincinoasă
- B. constituie infracțiunea de favorizare a făptuitorului
- C. nu se va reține în concurs cu infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare
Barem oficial A, C
75. Dacă X, funcționar public angajat la primărie, primește bani de la un contribuabil:
- A. se va putea reține infracțiunea de trafic de influență dacă X promite că, în schimbul banilor respectivi, va interveni pe lângă primar pentru ca acesta să emită un aviz ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestuia din urmă
- B. indiferent de destinația banilor, nu se va putea reține niciodată complicitate la infracțiunea de dare de mită, întrucât aceasta nu poate fi comisă de un funcționar public
- C. se va putea reține infracțiunea de luare de mită dacă banii sunt primiți pentru ca X să urgenteze îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu
Barem oficial A, C
76. X a obținut un telefon mobil în urma unei infracțiuni de înșelăciune a cărei victimă este Y. În această situație:
- A. în sarcina lui Z nu se poate reține infracțiunea de tăinuire dacă a fost instigator la înșelăciunea comisă de X, iar apoi primește bunul cadou de la acesta
- B. dacă soția lui X îl ajută pe acesta să vândă telefonul mobil, aceasta nu poate fi pedepsită pentru infracțiunea de tăinuire
- C. Y va răspunde pentru infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare dacă formulează plângere penală împotriva lui X, indicând în mod corect ceea ce s-a întâmplat, dar menționând în mod eronat încadrarea juridică în infracțiunea de furt, întrucât nu avea cunoștințe de specialitate
Barem oficial A, B
77. În materia reabilitării:
- A. pentru cei condamnați la pedeapsa amenzii, termenul de reabilitare curg e din momentul în care amenda a fost achitată integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod
- B. cererea de reabilitare judecătorească nu poate fi niciodată admisă dacă cel condamnat nu și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, nici măcar atunci când partea civilă a renunțat la despăgubiri
- C. reabilitarea de drept are ca urmare obligația de reintegrare în funcția din care condamnatul a fost scos în urma condamnării
Barem oficial A
78. Procurorul efectuează urmărirea penală împotriva inculpatului C.A. sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de delapidare în paguba persoanei vătămate SC Impex SRL. După punerea în mișcare a acțiunii penale, persoana vătămată se constituie parte civilă, solicitând acoperirea de către inculpat a pagubei materiale, în valoare totală de 125.000 lei. Ulterior acestui moment, având în vedere că inculpatul C.A. a fost victima unui accident de circulație în urma căruia a fost spitalizat în stare gravă, procurorul dispune prin ordonanță suspendarea urmăririi penale. În această situație, persoana vătămată constituită parte civilă SC Impex SRL:
- A. are dreptul de a introduce acțiune civilă în fața instanței civile pentru recuperarea pagubei materiale în valoare de 125.000 lei
- B. are dreptul de a introduce plângere împotriva ordonanței de suspendare a urmăririi penale
- C. are dreptul de a solicita introducerea în cauză a autorului accidentului de circulație suferit de inculpat, pentru a continua împotriva acestuia exercitarea acțiunii civile în procesul penal
Barem oficial A, B
79. Instanța penală poate respinge acțiunea civilă exercitată în procesul penal în cazul în care dispune:
- A. condamnarea inculpatului
- B. achitarea inculpatului pe temei că fapta nu este prevăzută de legea penală
- C. încetarea procesului penal întrucât persoana vătămată și-a retras plângerea prealabilă
Barem oficial A
80. Inculpatul A.V. este judecat în primă instanță de Judecătoria Ploiești pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă, comisă cu prilejul unui accident de circulație pe care, aflându-se în vacanță, inculpatul l-a produs cu autoturismul personal. La data de 22.07.2021, inculpatul A.V. dobândește calitatea de deputat. În această situație:
- A. Judecătoria Ploiești își va păstra competența de a judeca dosarul privindu-l pe inculpatul A.V. și după data de 22.07.2021, întrucât infracțiunea comisă de inculpat nu are legătură cu atribuțiile sale de serviciu
- B. dacă Judecătoria Ploiești își va declina competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A.V., probele administrate în cursul judecății până la data de 22.07.2021 pot fi menținute de instanța căreia i s-a declinat competența
- C. dacă Judecătoria Ploiești va decide să își decline competența de soluționare a cauzei, va pronunța în acest sens o sentință
Barem oficial B, C
81. Inculpatul X, aflat în stare de arest preventiv, este judecat în primă instanță la Tribunalul Argeș, completul fiind format din judecătorul A. În cursul cercetării judecătorești, după ce completul a verificat de două ori și a menținut măsura arestării preventive, inculpatul X formulează cerere de recuzare a judecătorului A, motivând că acesta se află în relații de prietenie cu procurorul care a întocmit rechizitoriul. Cererea de recuzare este admisă și în cauză este desemnat un alt complet care să procedeze la judecată, format din judecătorul B. În această situație:
- A. arestarea preventivă a inculpatului X a încetat de drept la momentul admiterii cererii de recuzare a judecătorului A
- B. este admisibilă o nouă cerere de recuzare, pe care inculpatul X o formulează împotriva judecătorului B, pentru același motiv de prietenie între acesta și procurorul care a întocmit rechizitoriul
- C. încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare a judecătorului A nu poate fi desființată de instanța care va judeca apelul împotriva sentinței pe care Tribunalul Argeș o va pronunța în cauză
Barem oficial B, C
82. În caz de infracțiune flagrantă, percheziția domiciliară:
- A. poate fi efectuată numai în baza unui mandat de percheziție emis de judecător;
- B. poate fi începută numai după ora 06:00 AM;
- C. poate fi efectuată numai de procuror.
Barem oficial A
83. În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar:
- A. poate fi luată și de judecătorul de drepturi și libertăți
- B. poate fi luată numai prin ordonanță
- C. poate fi luată și de organul de cercetare penală
Barem oficial A
84. Procurorul dispune, prin ordonanță, luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului. Ordonanța este comunicată inculpatului la data de 25.08.2021, care este o zi de miercuri. Știind că împotriva ordonanței de luare a măsurii asigurătorii inculpatul poate formula contestație la judecătorul de drepturi și libertăți, în termen de 3 zile de la comunicarea ordonanței, identificați care din următoarele enunțuri sunt adevărate:
- A. este în termen contestația adresată judecătorului de drepturi și libertăți, dacă a fost depusă la oficiul poștal, prin scrisoare recomandată, în ziua de sâmbătă 28.08.2021
- B. nu este în termen contestația adresată procurorului ierarhic superior celui care a luat măsura, dacă a fost înregistrată la parchet în ziua de vineri 27.08.2021
- C. este în termen contestația adresată judecătorului de drepturi și libertăți, înregistrată la instanță în ziua de luni 30.08.2021
Barem oficial A, C
85. Referatul de terminare a urmăririi penale este un act care se întocmește:
- A. în toate cauzele penale aflate în faza de urmărire penală
- B. numai în cauzele penale în care procurorul dispune trimiterea în judecată
- C. numai în cauzele penale în care urmărirea penală este efectuată de organele de cercetare penală sub supravegherea procurorului
Barem oficial C
86. După ce s-a dispus, prin ordonanță, punerea în mișcare a acțiunii penale:
- A. schimbarea încadrării juridice a faptei, dispusă de procuror, se supune confirmării obligatorii a procurorului ierarhic superior
- B. organul de urmărire penală nu este obligat să-l cheme pe inculpat pentru a-l audia, dacă acesta a refuzat anterior să dea declarație în calitate de suspect
- C. organul de urmărire penală este obligat să-i elibereze inculpatului, la cerere, o copie a ordonanței prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală
Barem oficial C
87. Prin rechizitoriul emis la data de 24.06.2021, inculpatul H.R. este trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, compusă din 5 acte materiale. În procedura de cameră preliminară, judecătorul fixează un termen de 25 de zile de la comunicarea rechizitoriului către inculpat, în care acesta poate formula în scris cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare. Prin memoriul scris depus în termen la dosarul cauzei, inculpatul H.R. invocă excepția neregularității rechizitoriului, susținând că există neclarități în ceea ce privește data la care ar fi fost comise 2 dintre actele materiale reținute în sarcina sa. La ședința de judecată din data de 01.09.2021, deși termenul de 25 de zile acordat de judecătorul de cameră preliminară expirase, inculpatul H.R. depune un supliment la memoriul de cameră preliminară, prin care invocă nelegalitatea percheziției domiciliare la locuința sa, autorizată în faza de urmărire penală de un judecător de drepturi și libertăți. Sunt adevărate următoarele afirmații:
- A. dacă judecătorul admite excepția neregularității rechizitoriului, așa cum a fost invocată de inculpat, va comunica încheierea procurorului, care nu poate să mențină dispoziția de trimitere în judecată doar pentru celelalte 3 acte materiale ale infracțiunii continuate de înșelăciune
- B. judecătorul de cameră preliminară nu poate respinge, potrivit legii, excepția de nelegalitate a percheziției domiciliare pe motiv că a fost introdusă după expirarea termenului de 25 de zile pe care îl acordase pentru formularea de cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare
- C. judecătorul de cameră preliminară va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a percheziției domiciliare întrucât, conform legii, încheierea de autorizare a percheziției domiciliare în cursul urmăririi penale nu este supusă niciunei căi de atac
Barem oficial A, B
88. În procedura de cameră preliminară, contestația:
- A. poate fi introdusă de inculpat, chiar dacă soluția de începere a judecății s-a dispus întrucât inculpatul nu a ridicat cereri și excepții ce țin de obiectul camerei preliminare
- B. poate fi introdusă de procuror, chiar dacă soluția de restituire a cauzei la parchet s-a dispus întrucât însuși procurorul a solicitat restituirea cauzei la parchet
- C. poate fi introdusă atât de procuror cât și de inculpat împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară și-a declinat competența de soluționare a cauzei
Barem oficial A, B
89. Tribunalul București judecă în primă instanță o cauză privitoare la o infracțiune de luare de mită. În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 23.08.2021, instanța procedează la audierea martorului U.T., care fusese audiat și în cursul urmăririi penale. Observând că martorul face declarații parțial diferite față de cele date în cursul urmăririi penale, procurorul de ședință declară în fața instanței că începe urmărirea penală împotriva martorului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă. În această situație:
- A. instanța de judecată nu își va putea întemeia hotărârea pe care o va da asupra fondului pe niciuna dintre declarațiile date în cauză de martorul U.T
- B. instanța de judecată nu va putea să extindă obiectul judecății și la infracțiunea de mărturie mincinoasă comisă de U.T
- C. instanța de judecată nu va putea să refuze consemnarea declarațiilor pe care martorul U.T. le-a dat în fața sa, pe motiv că nu sunt conforme adevărului
Barem oficial B, C
90. Legea prevede că pot fi atacate cu calea de atac a contestației următoarele acte emise în procesul penal:
- A. ordonanța prin care procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale
- B. sentința prin care instanța a admis cererea de reabilitare judecătorească
- C. încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți a respins cererea de autorizare a unei percheziții domiciliare
Barem oficial B
91. Inculpatul V.I. este judecat în primă instanță într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București. La termenul din 25.05.2021, instanța admite cererea inculpatului și dispune, prin încheiere, suspendarea judecății întrucât inculpatul suferă de o boală gravă ce necesită efectuarea unei intervenții chirurgicale în străinătate. Împotriva acestei încheieri procurorul formulează contestație. Sunt adevărate următoarele afirmații:
- A. procurorul depune contestația la instanța care a pronunțat încheierea atacată
- B. competența de soluționare a contestației procurorului aparține Tribunalului București
- C. contestația procurorului va fi respinsă ca inadmisibilă
Barem oficial A, B
92. Într-o cauză în care inculpatul este un minor de 17 ani se admite de către instanță aplicarea procedurii privind recunoașterea învinuirii. În această situație:
- A. nu este posibilă pronunțarea unei soluții de achitare
- B. dacă instanța alege să aplice inculpatului minor o măsură educativă neprivativă de libertate, limitele speciale ale duratei acesteia nu se reduc
- C. inculpatul nu a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată
Barem oficial B
93. Inculpatul X este judecat în primă instanță în stare de arest preventiv. Prin sentință, prima instanță dispune încetarea procesului penal, apreciind că s-a împlinit prescripția specială a răspunderii penale, și dispune totodată punerea în libertate a inculpatului. Apreciind că soluția de încetare a procesului penal este nelegală, procurorul declară apel în chiar ziua pronunțării sentinței. În acest caz:
- A. inculpatul X va fi pus în libertate în ziua pronunțării sentinței
- B. inculpatul X va fi menținut în stare de arest preventiv, întrucât apelul suspendă executarea sentinței și în ceea ce privește încetarea de drept a măsurii preventive
- C. inculpatul X poate ataca sentința cu apel, chiar dacă aceasta îi este favorabilă
Barem oficial A, C
94. Identificați afirmațiile care sunt valabile atât în cazul apelului cât și în cazul contestației:
- A. termenul de exercitare în cazul ambelor căi de atac este în toate cazurile de 3 zile
- B. ambele căi de atac se pot exercita numai împotriva unor sentințe
- C. ambele căi de atac pot fi soluționate prin decizie
Barem oficial C
95. Inculpații A, B și C sunt trimiși în judecată pentru comiterea, în participație penală, a unei infracțiuni de furt. În urma judecății în primă instanță, Judecătoria sectorului 4 București îi condamnă pe toți cei trei inculpați. Prin sentință, inculpatul A este condamnat, în calitate de autor, la o pedeapsă cu închisoarea de 9 luni, cu executare în regim de detenție, în timp de inculpații B și C sunt condamnați fiecare, în calitate de complici, la câte o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria sectorului 4 București declară apel numai inculpatul A, singurul motiv de apel invocat de acesta fiind legat de individualizarea pedepsei în ceea ce îl privește, pe care o consideră prea aspră. În această ipoteză:
- A. dacă instanța de apel constată că fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată nu este prevăzută de legea penală, îl va achita atât pe inculpatul A cât și pe inculpații B și C, în virtutea efectului extensiv al apelului
- B. instanța de apel nu poate analiza dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt, întrucât nu a fost învestită în acest sens prin declarația de apel, astfel că nu poate pronunța o soluție de achitare în privința niciunuia dintre inculpați
- C. dacă instanța de apel constată, în contra celor susținute de inculpatul A, că pedepsele aplicate prin sentință sunt prea blânde, nu va putea proceda nici la majorarea pedepsei aplicate lui A, nici la majorarea pedepselor aplicate lui B și C
Barem oficial A, C
96. Procurorul efectuează urmărirea penală față de inculpatul C.R. pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă în formă simplă [art. 192 alin. (1) C.pen.], pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani. Într-o asemenea situație:
- A. procurorul poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul C.R
- B. procurorul poate dispune renunțarea la urmărirea penală față de inculpatul C.R
- C. dacă este trimis în judecată prin rechizitoriu, inculpatul C.R. poate recurge la procedura de recunoaștere a învinuirii
Barem oficial A, C