Absolvire INPPA · Noiembrie 2024
Grila G1 — Absolvire INPPA Noiembrie 2024: 49 grile cu barem
Doar grila G1 din sesiunea Noiembrie 2024: 49 grile cu variantele de răspuns și litera din baremul oficial. Celelalte grile ale sesiunii sunt pe paginile lor.
Sursă oficială
Subiectele și baremul provin din documentele publice publicate de UNBR / INPPA pentru sesiunea Noiembrie 2024. Metodologia este pe pagina Surse, iar deciziile care pot schimba baremul, pe registrul contestațiilor.
INPPA absolvire 10 nov 2024 grila G1
1. Avocatul X, membru al Baroului W, fără funcție de conducere în cadrul baroului, nu s-a prezentat la termenul de judecată din 12.06.2023 în cauza în care fusese angajat și nici nu și-a asigurat substituirea în fața Judecătoriei Z, fapta acestuia fiind sesizată Consiliului Baroului W de către clientul nemulțumit. În această situație:
- A. consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile nu poate fi recuzat, în niciun caz, de avocatul cercetat X
- B. referatul întocmit de consilierul delegat pentru efectuarea cercetării prealabile de către Consiliul Baroului W va fi înregistrat la secretariatul U.N.B.R. în cel mult 45 de zile de la primirea însărcinării
- C. după efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul Baroului W va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor
Barem oficial C
2. La începutul anului 2024, avocatul AB a decis să folosească datele cu caracter personal pe care le-a obținut în exercitarea activităților specifice profesiei de avocat pentru constituirea unei baze de date personale pe care să o poată utiliza în viitor. În acest caz:
- A. conduita avocatului AB este legală, acesta având dreptul de a crea o bază de date personală
- B. avocatul AB nu poate folosi datele cu caracter personal menționate decât pentru scopul pentru care au fost solicitate
- C. avocatul AB nu a procedat legal, deoarece datele cu caracter personal menționate nu pot fi utilizate pentru crearea unei baze de date personale
Barem oficial B, C
3. Avocatul AA a promovat examenul de primire în profesia de avocat în anul 2010. În anul 2015, a solicitat suspendarea din profesia de avocat, fiind reînscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în anul 2023. În anul 2024, Consiliul Baroului a convocat Adunarea Generală pentru alegerea organelor de conducere a Baroului. Raportat la circumstanțele descrise mai sus, avocatul AA:
- A. nu are dreptul de a candida la funcția de membru în Consiliul Baroului, deoarece nu îndeplinește condițiile de vechime impuse de lege
- B. poate candida pentru funcția de Decan al Baroului, fiind îndeplinite condițiile impuse de lege
- C. are drept de vot pentru alegerea organelor profesiei, fiind înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei
Barem oficial A, C
4. La ședința Consiliului Baroului X convocată de Decan pentru data de 22.04.2024 au fost prezenți un număr de 13 membri din totalul de 21. În aceste condiții:
- A. ședința consiliului este statutară, fiind îndeplinit cvorumul stabilit de lege
- B. în cadrul respectivei ședințe pot fi adoptate hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți
- C. cvorumul de ședință nu este îndeplinit
Barem oficial C
5. În timpul exercitării mandatului încredințat de clientul Z, avocatul X a aflat o serie de informații confidențiale în legătură cu viața personală a acestuia. În această ipoteză:
- A. dacă obține acordul clientului Z, atunci avocatul X poate divulga informațiile confidențiale către prietenii săi
- B. avocatul X ar putea folosi informațiile confidențiale încredințate de clientul Z, dacă el însuși este urmărit penal, chiar dacă aceste informații nu sunt necesare pentru apărarea sa
- C. obligația avocatului de a păstra secretul informațiilor confidențiale este absolută și nelimitată în timp
Barem oficial C
6. Avocatul AA a fost audiat în calitate de martor într-o cauză penală, în etapa de urmărire penală. Ulterior audierii, partea vătămată BB l-a contactat în vederea încheierii unui contract de asistență juridică având ca obiect asistență /reprezentare în cauza penală respectivă. În aceste circumstanțe:
- A. avocatul AA poate asigura asistența juridică părții vătămate BB în cursul judecării cauzei penale
- B. calitatea de avocat a lui AA are întotdeauna întâietate față de calitatea de martor
- C. avocatul AA nu mai poate desfășura nicio activitate profesională în acea cauză penală
Barem oficial C
7. Avocatul AA a negociat cu clientul BB un onorariu de 10.000 de lei pentru asistarea acestuia într-un litigiu de dreptul muncii. Avocatul AA a redactat contestația împotriva deciziei de sancționare, însă a omis, din culpă, să o depună în termenul legal, aceasta fiind respinsă ca tardivă. În acest caz:
- A. clientul BB are posibilitatea să formuleze o plângere împotriva avocatului AA prin care să solicite atragerea răspunderii disciplinare a acestuia, pierzând în acest mod posibilitatea de a formula o cerere de drept comun prin care să solicite atragerea răspunderii civile a avocatului AA
- B. avocatul AA, în urma derulării procedurii disciplinare, poate fi sancționat disciplinar cu amendă de 5.000 de lei, care va fi folosită de Barou pentru a-l despăgubi pe clientul BB
- C. avocatul AA este susceptibil și de răspundere civilă față de clientul BB
Barem oficial C
8. Împotriva avocatului X a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor. În această situație:
- A. dreptul de a exercita profesia se suspendă de drept până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive
- B. punerea în mișcare a acțiunii penale nu atrage pierderea calității de avocat
- C. avocatul X are dreptul să fie asistat în această cauză penală de un alt coleg avocat
Barem oficial B, C
9. Între avocatul X și clientul Z a fost încheiat un contract de asistență juridică având drept obiect asistarea și reprezentarea într-un dosar de divorț aflat pe rolul Judecătoriei Y. Cererea de chemare în judecată a fost admisă la data de 15.10.2024, dar clientul Z nu a achitat integral onorariul către avocatul X până la această dată. În acest caz:
- A. avocatul X este obligat să restituie clientului Z certificatul de căsătorie în original ce i-a fost încredințat odată cu semnarea contractului de asistență juridică, de către acesta, pentru deschiderea procesului de divorț
- B. avocatul X are un drept de retenție asupra înscrisurilor originale pe care le-a folosit la redactarea cererii de chemare în judecată, în situația în care clientul Z nu i-a achitat în mod integral onorariul
- C. contractul de asistență juridică încheiat cu clientul Z, în condițiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanțele din onorariu
Barem oficial A, C
10. X și Y au semnat în fața avocatului N o tranzacție judiciară prin care au pus capăt litigiului înregistrat pe rolul Tribunalului M. În acest caz:
- A. dacă tranzacția poartă o încheiere a avocatului N de atestare a identității părților, a conținutului și a datei actului, atunci această tranzacție, în baza consimțământului exprimat de X și Y, poate fi prezentată unui notar public spre autentificare
- B. avocatul N este obligat în toate cazurile, sub sancțiunea nulității relative, ca în termen de cel mult 3 zile de la data semnării tranzacției să înregistreze operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat
- C. tranzacția semnată în fața avocatului N și atestată de acesta cu privire la identitatea părților, a conținutului și a datei acesteia poate să nu fie înregistrată în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat dacă părțile renunță expres la această operațiune
Barem oficial A, C
11. Clauza inserată într-un contract de închiriere a locuințelor, încheiat pe durată determinată, clauză conform căreia „pe toată durata contractului, chiriașul nu are dreptul să renunțe la contract”:
- A. se referă la instituția rezilierii contractului de închiriere a locuințelor
- B. se referă la instituția denunțării unilaterale a contractului de închiriere a locuințelor, fiind o clauză valabilă
- C. se referă la instituția denunțării unilaterale a contractului de închiriere a locuințelor, caz în care clauza trebuie considerată nescrisă
Barem oficial C
12. C.B., crescător de ovine, pentru a-și îmbunătăți calitățile genetice ale animalelor din turma sa, a achiziționat de la Societatea S.T. S.R.L. cinci berbeci de rasă, pe care i-a plătit integral și i-a transportat la ferma sa în ziua vânzării. Documentele prezentate de către societatea vânzătoare au atestat faptul că berbecii erau înregistrați în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, că făceau parte din rasa căutată de către C.B., respectiv erau sănătoși și în deplină capacitate de reproducere. C.B., după ce a ținut berbecii în carantină șapte zile, i-a integrat în turma sa. După aproximativ o săptămână, berbecii au început să prezinte semnele clinice ale variolei ovine. C.B. a alertat imediat organele DSVSA, care au luat de îndată măsura izolării fermei și a sacrificării tuturor exemplarelor cu care berbecii infectați au intrat în contact. Din analizele efectuate, a rezultat că perioada de incubație a virusului la berbecii infectați a început în urmă cu aproximativ trei săptămâni. Confruntată cu această problemă, Societatea S.T. S.R.L. a făcut dovada faptului că berbecii au stat în ferma sa doar două zile înainte de vânzare, aceștia fiind achiziționați de la P.L., un producător local de ovine, atestat. În atare condiții:
- A. Societatea S.T. S.R.L. nu este răspunzătoare față de C.B
- B. C.B. are o acțiune în răspundere împotriva societății S.T. S.R.L., care poate chema în garanție pe producătorul local P.L
- C. C.B. este îndreptățită să solicite înlocuirea berbecilor cu alte exemplare neinfectate, care să prezinte aceleași calități genetice, precum și despăgubiri pentru întregul prejudiciu suferit ca urmare a măsurilor dispuse de către DSVSA
Barem oficial B, C
13. În timpul căsătoriei dintre A și B s-a născut minorul C. Mama copilului a decedat când acesta avea 2 ani și 10 luni. La 1 an și 2 luni de la decesul mamei, pretinsul tată biologic al copilului a promovat acțiune în tăgada paternității. Pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune. În această situație:
- A. acțiunea în tăgada paternității pornită de către cel care se pretinde tatăl biologic se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii copilului
- B. acțiunea în tăgada paternității pornită de către cel care se pretinde tatăl biologic al copilului se prescrie în termen de 1 an de la decesul mamei
- C. acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tatăl biologic nu se prescrie în timpul vieții acestuia
Barem oficial C
14. X încheie cu bună-credință un act translativ de proprietate cu titlu particular cu o altă persoană decât proprietarul bunului, fără să cunoască faptul că înstrăinătorul este detentor precar. La 1 an și 2 luni de la preluarea bunului, X este tulburat de către un terț, motiv pentru care introduce contra acestuia o acțiune posesorie. Prin întâmpinare, pârâtul s-a apărat arătând că X nu poate promova o acțiune posesorie, el neavând calitatea de posesor, ci de detentor precar, dat fiind faptul că a dobândit bunul de la un detentor precar. Reclamantul X a combătut apărările pârâtului arătând pe de o parte că și în ipoteza în care ar fi detentor precar poate să exercite acțiunea posesorie, iar pe de altă parte a invocat buna sa credință la încheierea actului translativ de proprietate. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte:
- A. detentorul precar nu poate exercita acțiunile posesorii
- B. detentorul precar poate exercita acțiunile posesorii
- C. dacă detentorul precar înstrăinează bunul printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, către un dobânditor de bună credință, detenția precară se va interverti în posesie
Barem oficial B, C
15. A și B, aflați într-o stare avansată de beție provocată de alcoolul consumat la barul din cartier, la plecare s-au împiedicat și au căzut peste autoturismul lui C. Enervați de această situație, A și B au luat câte un levier și au aplicat lovituri repetate autoturismului, distrugându-l în proporție de 70%. Selectați răspunsul/răspunsurile corecte din punct de vedere legal:
- A. A și B nu vor fi răspunzători pentru prejudiciul produs lui C, dacă vor dovedi că beția voluntară le-a generat o stare vremelnică de tulburare a minții care i-a pus în neputință de a-și da seama de urmările faptei lor.
- B. în raporturile dintre debitorii care răspund solidar, sarcina reparației prejudiciului se împarte întotdeauna în mod egal.
- C. A și B vor răspunde solidar față de cel prejudiciat.
Barem oficial C
16. În vederea stingerii procesului început, reclamantul X a încheiat cu pârâtul Y o tranzacție, constatată prin hotărâre judecătorească. Ulterior, Y a promovat o acțiune revocatorie. X s-a opus admiterii acțiunii, invocând faptul că tranzacția constatată printr-o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată cu acțiune revocatorie. Reclamantul Y s-a apărat cu aceea că tranzacția este un contract, chiar dacă este constatată printr-o hotărâre judecătorească. Apreciați că în speță sunt corecte următoarele afirmații:
- A. tranzacția constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi atacată cu acțiune revocatorie
- B. tranzacția constatată printr-o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată cu acțiune revocatorie
- C. chiar constatată printr-o hotărâre judecătorească, tranzacția reprezintă un contract
Barem oficial A, C
17. B a împrumutat la data de 23.11.2020, suma de 10.000 euro de la A, urmând a restitui împrumutul la data de 23.11.2023. Apropiindu-se data scadenței, A i-a solicitat în scris lui B să transfere suma împrumutată în contul terțului C, fapt realizat. În data de 20.11.2023, A a decedat, iar moștenitorii acestuia au solicitat ca plata împrumutului să se facă direct în contul moștenitorilor. Având în vedere dispozițiile legale referitoare la executarea obligațiilor:
- A. plata făcută de B în contul lui C la solicitarea creditorului este valabilă, obligația fiind stinsă
- B. B este obligat să achite împrumutul în contul moștenitorilor lui A
- C. plata făcută în contul lui C poate fi recuperată de B ca fiind o plată nedatorată
Barem oficial A
18. X îi prezintă avocatului un înscris prin care Y confirmă un contract de locațiune lovit de nulitate relativă pentru vicierea consimțământului lui Y. Ulterior confirmării contractului de locațiune de către Y, acesta din urmă îl acționează în instanță pe X, pentru ca acesta din urmă să fie obligat la plata de daune-interese către Y. În calitate de avocat al lui X, emiteți următoarea opinie juridică:
- A. confirmarea contractului de către Y implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune- interese, indiferent de forma și natura viciului care a afectat consimțământul lui Y
- B. confirmarea contractului de către Y nu stinge dreptul la daune-interese dacă vicierea consimțământului s-a produs prin violență
- C. confirmarea contractului de către Y nu îi afectează acestuia dreptul la daune-interese dacă vicierea consimțământului s-a produs prin dol
Barem oficial B, C
19. X a cumpărat un laptop, având convingerea, bazată pe declarația vânzătorului inserată în cuprinsul contractului de vânzare, că laptopul are o capacitate de stocare dublă față de ceea ce i-a fost livrat de către vânzătorul Y. În acest context, X ar putea solicita instanței anularea contractului de vânzare pe motiv de eroare deoarece:
- A. eroarea poartă asupra unei calități esențiale a obiectului prestației, iar Y cunoștea împrejurarea că această calitate era esențială pentru X
- B. eroarea poartă asupra unei calități esențiale ale obiectului contractului, nefiind necesar ca Y să cunoască împrejurarea că această calitate era esențială pentru X
- C. eroarea poartă asupra identității obiectului contractului, iar Y cunoștea acest fapt
Barem oficial A
20. X, în calitate de promitent, a încheiat cu Y, în calitate de beneficiar, o promisiune de donație, în formă autentică, cu privire la o casă de vacanță situată într-o zonă turistică. Y a intenționat să transforme casa de vacanță într-o pensiune turistică și, în acest scop, a încheiat un contract cu o firmă de proiectare în vederea elaborării unui proiect tehnic. Pentru serviciile de proie ctare Y a plătit suma de 50.000 lei + TVA. Între timp, promitentul s-a răzgândit și nu a mai dorit să transfere cu titlu gratuit proprietatea către Y. Selectați ce ar putea solicita Y, în condițiile legii:
- A. întrucât promisiunea a fost încheiată în formă autentică, Y poate cere instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a considera conversiunea actului încheiat în donație
- B. Y nu poate să ceară instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de donație
- C. Y poate să îi ceară promitentului X daune interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut în considerarea promisiunii donației
Barem oficial B, C
21. Reclamantul AA introduce o acțiune în revendicare, cu privire la un imobil, în contradictoriu cu pârâtul BB. Instanța de fond admite acțiunea în revendicare. Pârâtul BB formulează, în termen legal apel și pentru dovedirea motivelor de apel, propune, în condițiile legii, ca probă pe martorul X domiciliat în localitatea Y. Având în vedere vârsta înaintată și starea de sănătate precară a martorului X, BB formulează, pe cale principală, o cerere de asigurare de probe, solicitând încuviințarea audierii martorului X. În acest caz:
- A. cererea de asigurare de probe formulată de BB este inadmisibilă, deoarece litigiul dintre părți se află deja în apel
- B. cererea de asigurare de probe formulată de BB este de competența instanței care a judecat procesul în primă instanță
- C. cererea de asigurare de probe formulată de BB este de competența instanței de apel, fiind un incident în cadrul judecății în apel
Barem oficial B
22. Prin sentința nr. x/2024 Judecătoria Y a obligat-o pe pârâta BB la plata sumei de 80.000 lei, cu titlu de împrumut nerestituit către reclamanta AA. Pârâta BB a formulat apel, care a fost respins ca nefondat de Tribunalul Y, fiind menținută hotărârea primei instanțe. Decizia din apel a Tribunalului Y a fost comunicată pârâtei BB la data de 3 iunie 2024, într-o zi de luni, iar aceasta a formulat cerere de revizuire împotriva acestei decizii din apel, la data de 26 iunie 2024, într-o zi de miercuri, cerere întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 9 NCPC. În motivarea cererii, revizuenta-pârâtă BB a arătat că în intervalul 3 mai - 3 iunie 2024 a fost internată în spital pentru o intervenție chirurgicală de urgență și nu a putut să se prezinte la judecată și nici să înștiințeze instanța de apel despre aceasta. În acest caz:
- A. instanța va admite cererea de revizuire, fiind incident motivul de revizuire de la art. 509 alin. 1 pct. 9 NCPC, respectiv revizuenta a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa
- B. instanța va respinge cererea de revizuire ca tardiv formulată
- C. cererea de revizuire este formulată în termen, dar va fi respinsă de instanță ca inadmisibilă
Barem oficial B
23. Prin hotărârea judecătorească pronunțată în data de 24.10.2014, de către Judecătoria X, a fost admisă cererea lui AA de revendicare a unui tablou, obligându-l pe pârâtul BB la predarea bunului. Hotărârea a rămas definitivă în data de 30.03.2015. La data de 12.04.2024 creditorul- reclamant AA formulează cerere de executare pe care o depune la executorul judecătoresc competent. În acest caz:
- A. dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 10 ani, astfel că cererea de executare este formulată de creditorul AA în termenul de prescripție
- B. dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani în cazul hotărârilor ce privesc bunuri mobile, astfel că termenul s-a împlinit la data depunerii cererii de executare
- C. termenul de prescripție a executării silite curge de la data de 30.03.2015, data la care a rămas definitivă hotărârea de primă instanță a cărei executare se solicită
Barem oficial A, C
24. Judecătoria X a pronunțat o hotărâre prin care îl obligă pe pârâtul BB la plata unor despăgubiri în favoarea reclamantului AA. Împotriva acestei hotărâri pârâtul BB formulează apel, solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. La primul termen de judecată în fața instanței de apel, apelantul-pârât BB depune o cerere de renunțare la calea de atac a apelului, solicitând a se lua act de renunțare. În acest caz:
- A. cererea de renunțare este inadmisibilă, deoarece aceasta poate fi depusă numai la instanța a cărei hotărâre se atacă
- B. instanța nu poate lua act de renunțare decât dacă intimatul-reclamant AA este de acord cu renunțarea
- C. dacă cererea de renunțare la apel este depusă prin mandatar neavocat, este necesară o procură de reprezentare judiciară autentică și specială care să prevadă dreptul mandatarului de a renunța la apel
Barem oficial C
25. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului X, reclamantul AA solicită desființarea autorizației de construire eliberate pârâtului BB. Cererea se repartizează secției civile a Tribunalului X, astfel încât, la momentul primirii acesteia, judecătorul desemnat, în etapa scrisă, o trimite secției de contencios administrativ a instanței, apreciind că această secție este competentă să soluționeze cauza, pronunțând în acest sens o încheiere dată fără citarea părților. În privința măsurii luate de instanță :
- A. judecătorul învestit cu o cauză nu poate verifica propria competență în etapa scrisă, măsura verificării putând fi efectuată ulterior primului termen de judecată
- B. judecătorul din cadrul secției civile a Tribunalului X era obligat, în etapa scrisă, să dispună citarea părților, anterior pronunțării unei încheieri de declinare a competenței
- C. citarea părților nu este obligatorie pentru pronunțarea încheierii, judecătorul din cadrul secției civile a Tribunalului X putând efectua această apreciere cu privire la competență în etapa de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată
Barem oficial C
26. AA formulează și depune o cerere de intervenție accesorie, în favoarea revizuentului, în dosarul constituit ca urmare a cererii de revizuire formulată de către BB împotriva hotărârii prin care a fost obligat să îi achite o sumă de bani lui CC. În acest context:
- A. cererea de intervenție accesorie a lui AA este admisibilă, chiar dacă este formulată într-o cale extraordinară de atac
- B. odată admisă în principiu cererea de intervenție, AA devine parte în proces și poate oricând renunța, fără acordul revizuentului, la propria cerere de intervenție formulată
- C. odată admisă în principiu cererea de intervenție, intervenientul accesoriu AA va prelua procedura în starea în care se află la momentul admiterii cererii de intervenție, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție
Barem oficial A, C
27. Reclamantul AA introduce o cerere de ordonanță de plată în contradictoriu cu pârâtul BB prin care a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 30.000 de lei. Instanța de judecată admite cererea de ordonanță de plată. Împotriva ordonanței de plată, în termen legal, pârâtul BB formulează cerere în anulare. În acest caz:
- A. ordonanța de plată cu privire la obligarea pârâtului BB să plătească suma de 30.000 de lei devine titlu executoriu și poate fi pusă în executarea silită numai după soluționarea cererii în anulare
- B. cererea în anulare suspendă de drept executarea ordonanței de plată
- C. ordonanța de plată cu privire la obligarea pârâtului BB să plătească suma de 30.000 de lei poate fi pusă în executare silită chiar dacă este atacată cu cerere în anulare, iar împotriva executării silite se poate face contestație la executare prin care se pot invoca cauze de stingere a obligației ivite ulterior rămânerii definitive a ordonanței de plată
Barem oficial C
28. Reclamantul AA l-a chemat în judecată pe pârâtul BB, printr-o acțiune în pretenții. La al doilea termen de judecată, în fața primei instanțe, în luna aprilie 2024, s-a dispus suspendarea cauzei ca urmare a decesului reclamantului la data 20 februarie 2024. Ulterior, în luna iunie 2024, avocatul reclamantului AA a formulat cerere de repunere pe rol, indicând numele moștenitorilor acestuia pentru a fi introduși în proces, fără a primi o nouă împuternicire de la aceștia, context în care s-a fixat termen de judecată. În acest caz:
- A. instanța va pune în discuția părților excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului reclamantului AA, în raport cu moștenitorii acestuia, excepție pe care o va admite, motivat de faptul că avocatul nu a depus o nouă împuternicire, de la moștenitori, chiar dacă moștenitorii nu au retras mandatul avocatului
- B. excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului, în raport cu moștenitorii reclamantului, invocată din oficiu de instanță , este neîntemeiată, având în vedere că moștenitorii nu au retras mandatul avocatului
- C. excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului înaintea primei instanțe nu va putea fi invocată, pentru prima dată, în fața instanței de apel
Barem oficial B, C
29. Prin cererea formulată și depusă la Judecătoria X, creditorul AA solicită instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor societății debitoare BB, având sediul în localitatea X. Creanța creditorului este de 250.000 lei, este constatată prin înscris, nefiind exigibilă, însă debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului. În acest caz:
- A. din punct de vedere material, soluționarea cererii de sechestru asigurător va fi de competența tribunalului
- B. cererea de sechestru asigurător poate fi încuviințată, dacă se dovedește că s-a intentat cerere de chemare în judecată pe fond, chiar dacă nu este exigibilă creanța, însă creditorul AA va trebui să achite o cauțiune al cărei cuantum va fi stabilit de instanță
- C. cererea de sechestru asigurător este de competența materială a judecătoriei, în primă instanță
Barem oficial A, B
30. Prin cererea înregistrată la tribunal, reclamanta RR a solicitat obligarea pârâtului PP să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în municipiul X. În termen legal, pârâtul PP a formulat cerere de chemare în garanție solicitând ca, în cazul admiterii cererii principale, să fie obligat chematul în garanție GG să îi plătească suma de 270.000 lei, reprezentând valoarea imobilului ce face obiectul cererii principale; în motivare, pârâtul a arătat că imobilul în litigiu a fost cumpărat de la chematul în garanție GG și că acesta este obligat să îl garanteze pentru evicțiune. Prin încheiere, tribunalul a admis în principiu cererea de chemare în garanție; ulterior, constatând că soluționarea acesteia întârzie judecarea cererii principale, a dispus disjungerea cererii de chemare în garanție pentru a o judeca separat, formând un dosar distinct. În aceste condiții:
- A. în cadrul dosarului nou format cu privire la cererea de chemare în garanție, este facultativă suspendarea cauzei până la soluționarea cererii principale
- B. în cadrul dosarului nou format cu privire la cererea de chemare în garanție, judecarea cererii de chemare în garanție va fi suspendată până la soluționarea cererii principale
- C. în cadrul dosarului nou format cu privire la cererea de chemare în garanție, nu mai trebuie pronunțată o nouă încheiere de admitere în principiu a cererii de chemare în garanție
Barem oficial B, C
31. În timp ceî și plimba câinele pe stradă, X este martorul unei încăierări între mai multe persoane, în timpul căreia vede cum Y este înjunghiat în zona inimii de mai multe ori cu un cuțit de unul dintre participanții la încăierare. Fiindu-i frică că ar putea fi văzut și urmărit de către agresori, X se îndepărtează de locul săvârșirii faptei fără să înștiințeze autoritățile cu privire la cele văzute. În această situație, X va răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de:
- A. nedenunțare
- B. încăierare, sub forma complicității morale
- C. favorizarea făptuitorului
Barem oficial A
32. Inculpatul X i-a aplicat persoanei vătămate A mai multe lovituri cu o bâtă, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 120 de zile de îngrijiri medicale. Fapta a fost motivată de aceea că inculpatul s-a enervat observând că persoana vătămată a avut o atitudine lipsită de respect față de soția sa. Prin rechizitoriul emis în dosar, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului X pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 C.pen. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, dosarul a ajuns în faza judecății, iar instanța, după citirea actului de sesizare, l-a întrebat pe inculpatul X dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa. Inculpatul a precizat că recunoaște că a lovit de mai multe ori persoana vătămată, dar a menționat că nu a avut intenția de a o omorî, ci doar de a-i aplica ”o corecție” pentru atitudinea avută față de soția sa. În această situație:
- A. în caz de condamnare a inculpatului X, există posibilitatea ca limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă să fie reduse cu o treime
- B. procedura simplificată de recunoaștere a învinurii nu poate fi aplicată în cauză
- C. inculpatul X poate încheia, la acest moment procesual, un acord de recunoștere a vinovăției pentru fapta comisă
Barem oficial A, B
33. Inculpatul a folosit cu rea-credință un înscris sub semnătură privată falsificat, care a avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetuluniunii Europene, înscris fals care a fost întocmit chiar de inculpat. Fapta acestuia:
- A. realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, prevăzută de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată
- B. realizează doar conținutul constitutiv al infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, prevăzută de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000
- C. nu reprezintă înșelăciune
Barem oficial A, C
34. X falsifică prin contrafacere o diplomă care atestă că a finalizat studii de licență în Drept în cadrul unei universități de stat. Ulterior, X folosește diploma pentru a se înscrie la examenul de admitere în profesia de avocat, pe care îl promovează. În această situație, X răspunde penal pentru săvârșirea:
- A. unui concurs între infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals
- B. doar a unei infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale
- C. unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, care absoarbe infracțiunea de uz de fals
Barem oficial A
35. În urma unui conflict în trafic, X i-a aplicat ma i multe lovituri cu pumnul lui Y, cauzându-i acestuia o infirmitate. În fața organelor de urmărire penală X și Y declară că s-au împăcat. În această situație:
- A. împăcarea nu va înlătura răspunderea penală a lui X
- B. X va beneficia de o cauză specială de reducere a pedepsei
- C. X va răspunde penal pentru săvârșirea unei infracțiuni de vătămare corporală
Barem oficial A, C
36. X a sustras o sumă de bani din locuința lui Y, în care a pătruns fără ca acesta să știe, în timp ce Y se afla la serviciu. Încercând să plece cu banii de pe proprietate s-a cățărat pe gard, dar a fost prins de haină de fratele lui Y, Z. Atârnând de gardși încercând în continuare să scape, X îl lovește pe Z cu piciorul determinând căderea lui Z și lovirea acestuia cu capul de pavelele de ciment din curte. Ca urmare a loviturii, Z a deceda t. În acest caz:
- A. răspunderea penală a lui X se va prescrie într-un termen de 10 ani
- B. în speță sunt întrunite condițiile de tipicitate ale unei tâlhării calificate urmate de moartea victimei
- C. în speță se va reține tâlhărie calificată prin escaladare
Barem oficial B
37. Conducând cu viteză excesivă, peste limita legală, inculpatul lovește pe trecerea de pietoni două persoane. Una dintre acestea decedează, iar cealaltă suferă leziuni care necesită pentru vindecare 15 zile îngrijiri medicale. Fapta inculpatului constituie:
- A. infracțiunea de ucidere din culpă în variantă agravată
- B. concurs între infracțiunile de ucidere din culpă în variantă agravată și vătămare corporală din culpă în variantă agravată
- C. infracțiunea de ucidere din culpă în varianta tip
Barem oficial A
38. X este condamnat la pedeapsa închisorii de 6 ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol. În timpul executării pedepsei, se constată că X săvârșise, anterior condamnării definitive, o infracțiune de furt, cu privire la care este condamnat la pedeapsa amenzii. În această situație:
- A. pedeapsa amenzii se adaugă în întregime la pedeapsa închisorii
- B. la pedeapsa închisorii se adaugă o treime din pedeapsa amenzii
- C. nu va fi reținută starea de recidivă
Barem oficial A, C
39. În perioada 14.05.2022 - 30.05.2022 inculpatul X și-a însușit din gestiunea societății S.C. A S.R.L., la care era angajat în calitate de casier, suma de 8026 de lei, pe care a folosit-o pentru a paria pe diverse evenimente sportive în cadrul aceleiași societăți, folosind sistemul informatic la care avea acces în virtutea atribuțiilor de serviciu, iar la data de 05.06.2022 a provocat cu intenție un incendiu în incinta sălii de jocuri aparținând S.C. A S.R.L., în zona sertarului unde erau depozitați banii proveniți din încasări, respectiv sub biroul casierului, cu scopul de a ascunde paguba creată anterior, incendiu care se putea extinde în toată încăperea. În această situație:
- A. sunt întrunite, între altele, condițiile de tipicitate ale infracțiunii de delapidare
- B. nu se poate reține infracțiunea de distrugere în varianta agravată deoarece actele de executare (incendiere) au avut loc după însușirea sumei de bani
- C. poate fi identificat un concurs real cu conexitate consecvențională
Barem oficial A, C
40. La data de 10.01.2024 X a fost surprins în flagra nt în timp ce sustrăgea bunuri în parcarea din spatele unui bloc, reținut și condus la secția de Poliție nr. 4 din localitatea A. Acolo, înainte de efectuarea oricăror formalități, întrucât avea o atitudine recalcitrantă și a refuzat să coopereze cu agenții de poliție aflați de serviciu, X a fost condus într-unul dintre bir ouriși lovit de Y și Z, agenți de poliție, până și-a pierdut cunoștința. Apoi Y l-a ridicatși l-a așezat pe scaunși i-a cerut să păstreze tăcereași să nu dea nicio declarație, pentru că altfel urmează să mai fie bătut. Ulterior, X a fost condus în camera de triere, unde a rămas pentru continuarea cercetărilor. În acest caz:
- A. Z poate răspunde pentru o infracțiune de cercetare abuzivă
- B. Z nu poate răspunde pentru o infracțiune de purtare abuzivă
- C. nu se poate reține un concurs de infracțiuni pentru niciunul dintre cei doi agenți de poliție
Barem oficial C
41. Prin ordonanța din 17.11.2023, procurorul a dispus clasarea față de inculpatul A sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, pe temei că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Dacă, în realitate, termenul de prescripție a răspunderii penale nu era împlinit în cauză, este adevărat că:
- A. procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția de clasare va infirma ordonanța din 17.11.2023 și va dispune redeschiderea urmăririi penale
- B. procurorul care a dispus soluția de clasare va revoca ordonanța din 17.11.2023 și va dispune redeschiderea urmăririi penale
- C. singurul organ judiciar care poate infirma ordonanța din 17.11.2023 și poate dispune redeschiderea urmăririi penale este judecătorul de cameră preliminară
Barem oficial A
42. Prin rechizitoriul nr. 147/P/2022, procurorul a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului A.N. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 C.pen. La data de 12.0 1.2023 cauza a fost înregistrată la Tribunalul Brașov și a intrat în procedura de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară este obligat să ia măsuri pentru:
- A. desemnarea unui avocat din oficiu pentru inculpatul A.N., dacă acesta nu are avocat ales
- B. comunicarea rechizitoriului către inculpatul A.N. la locul de deținereși către persoana vătămată, constituită parte civilă, la adresa unde locuiește
- C. verificarea condițiilor de aplicare în cauză a procedurii recunoașterii învinuirii
Barem oficial A
43. Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus clasarea cauzei față de inculpatul X sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 206 C.pen., soluția fiind comunicată inculpatului și persoanei vătămate Y. Temeiul de clasare avut în vedere de procuror este art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. - a intervenit prescripția răspunderii penale. Atât inculpatul cât și persoana vătămată formulează plângeri împotriva soluției de clasare. Inculpatul X susține că, la data la care procurorul, după administrarea tuturor probelor în cauză, a reținut că a fost săvârșită fapta, el se afla în străinătate. Persoana vătămată Y susține că procurorul a calculat în mod greșit termenul de prescripție. Ambele plângeri sunt respinse de procurorul ierarhic superior, după care atât inculpatul cât și persoana vătămată formulează plângeri la judecătorul de cameră preliminară, invocând aceleași motive. În acest caz:
- A. dacă judecătorul de cameră preliminară apreciază că plângerea inculpatului X este întemeiată, o va admite și va schimba temeiul de drept al soluției de clasare atacate
- B. dacă judecătorul de cameră preliminară apreciază că plângerea persoanei vătămate Y este întemeiată, va desființa soluția de clasare atacată și va dispune începerea judecății
- C. în niciuna dintre situațiile în care apreciază că vreuna dintre plângeri este întemeiată, judecătorul de cameră preliminară nu poate, după ce desființează soluția de clasare atacată, să dispună renunțarea la urmărirea penală
Barem oficial A, C
44. Inculpatul AB a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie. La un termen în cursul cercetării judecătorești la prima instanță, avocatul ales al inculpatului AB precizează că starea de sănătate a inculpatului este una precară, motiv pentru care se impune efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se verifica dacă se impune sau nu suspendarea judecății. Cererea formulată de către avocatul inculpatului este încuviințată și, în urma concluziilor expertizei medico-legale, prim a instanță dispune, prin încheiere, suspendarea judecății până când starea de sănătate a inculpatului va permite participarea acestuia la judecată. Potrivit legii:
- A. procurorul poate formula contestație împotriva încheierii de suspendare a judecății, calea de atac fiind de competența instanței superioare
- B. încheierea de suspendare a judecății este nelegală, întrucât interesele inculpatului puteau fi reprezentate, în cursul judecății, de apărătorul său ales
- C. judecătorul care a dispus suspendarea judecății nu devine incompatibil să judece aceeași cauză în continuare, după ce judecata va fi reluată
Barem oficial A, C
45. În cursul judecății de primă instanță care se desfășoară la o judecătorie, instanța dispune, prin încheiere, la cererea procurorului, luarea măsurii asiguratorii prin indisponibilizarea a două imobile ale inculpatului M.N., instituind sechestru l asupra acestora. Împotriva acestei încheieri, inculpatul M.N. formulează, în termen legal, contestație. Este adevărat că:
- A. până la soluționarea contestației, cele două imobile ale inculpatului M.N. sunt indisponibilizate
- B. contestația se va soluționa de către un tribunal
- C. judecătorul care a dispus luarea măsurii asiguratorii devine întotdeauna incompatibil să continue judecata în primă instanță în cauza privindu-l pe inculpatul M.N
Barem oficial A, B
46. Prin rechizitoriul procurorului, inculpatul A est e trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere calificată prevăzută de art. 254 C.pen. Rechizitoriul este înregistrat pe rolul Tribunalului Iași. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară se dispune începerea judecății în cauză. La al doilea termen de cercetare judecătorească, inculpatul A învederează instanței că a dobândit calitatea de avocat stagiar. În această situație, instanța:
- A. va dispune declinarea competenței către Înalta Curte de Casație și Justiție
- B. va dispune declinarea competenței către Curtea de Apel Iași
- C. va continua să judece cauza fără a dispune declinarea competenței
Barem oficial C
47. În cursul urmăririi penale cu privire la o infracțiune de tâlhărie, procurorul decide audierea ca martor a surorii persoanei vătămate X și încunoștințează despre aceasta și pe avocatul inculpatului A, care formulase cerere de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală. Sunteți avocatul inculpatului A și intenționați să contestați legalitatea administrării probei constând în audierea surorii persoanei vătămate X. Puteți invoca următorul/următoarele motive de nelegalitate:
- A. sora persoanei vătămate X nu are dreptul de a da declarație de martor în cauză, dată fiind relația sa de rudenie cu persoana vătămată
- B. procurorul nu a pus în discuție oportunitatea audierii surorii persoanei vătămate înainte de a decide în acest sens
- C. niciunul dintre motivele de mai sus
Barem oficial C
48. În dosarul nr. 334/P/2023, în care urmărirea penală se efectuează in rem cu privire la comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 C.pen., procurorul autorizează provizoriu, prin ordonanță, pe o durată de 48 de ore, supravegherea tehnică prin interceptareași înregistrarea convorbirilor telefonice pe care persoana X le efectuează de la un anumit post telefonic. În termenul legal, procurorul trimite ordonanța spre confirmare judecătorului de drepturi și libertăți. Acest judecător poate să infirme ordonanța procurorului:
- A. pe motiv că X nu are în cauză nici măcar calitatea de suspect
- B. pe motiv că nu a existat în realitate nicio urgență care să justifice autorizarea provizorie asupravegherii tehnice de către procuror
- C. pe motiv că supravegherea tehnică nu este permisă de lege în cazul infracțiunii de luare de mită
Barem oficial B
49. Întrucât suspectul X nu s-a prezentat la parchet, spre a fi audiat, la data și ora menționată în citație, s-a emis în mod legal în privința sa un mandat de aducere, care a fost pus în executare de organele de poliție. În baza mandatului de aducere, suspectul X rămâne la dispoziția organului judiciar, în vederea audierii, pentru o perioadă de 3 ore. După audiere, procurorul dispune reținerea suspectului X pentru o perioadă de 24 de ore. Este/sunt adevărate următoarea/următoarele afirmații:
- A. din durata de 24 de ore a reținerii nu se deduc cele 3 ore în care suspectul a fost la dispoziția organelor judiciare în baza mandatului de aducere
- B. după ce expiră durata reținerii, procurorul poate să dispună luarea măsurii controlului judiciar față de suspectul X
- C. împotriva măsurii reținerii, înainte de expirarea duratei acesteia, suspectul X poate formula plângere la prim-procurorul parchetului sau la procurorul ierarhic superior celui care a dispus reținerea
Barem oficial A, C