Cum se calculează punctajul la proba grilă INM: 100 de întrebări, 25 pe materie și pragul de admitere

Mulți candidați intră în pregătire cu o imagine vagă despre cum se notează testul-grilă de la admiterea la Institutul Național al Magistraturii — și ajung să se antreneze pe formate greșite. Regulile sunt însă simple, iar din ele decurge direct strategia de pregătire. Acest articol explică structura probei, punctajul, pragul și clasamentul, cu un exemplu de calcul pe materii.

Cadrul este cel din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 114/2023 și din anunțurile INM pentru fiecare sesiune; verificați mereu documentele sesiunii curente pe pagina oficială a concursului, pentru că detaliile de organizare aparțin instituției.

Formatul probei: 100 de întrebări, 25 pe materie

Testul-grilă de cunoștințe juridice are 100 de întrebări, împărțite egal între cele patru materii ale concursului: 25 din drept civil, 25 din drept procesual civil, 25 din drept penal și 25 din drept procesual penal. Este prima probă a etapei eliminatorii și cea cu cea mai mare rată de eliminare din tot concursul.

Distribuția egală are o consecință pe care mulți o subestimează: nu există materie „mică”. Procedura civilă și procedura penală cântăresc exact cât dreptul civil și dreptul penal — un sfert din punctaj fiecare. Dacă aveți un blocaj pe o singură materie, el vă limitează punctajul maxim la 75, indiferent cât de bine stați pe celelalte trei.

Durata efectivă a probei este stabilită de comisie pentru fiecare sesiune și comunicată prin anunțul concursului. Pentru antrenament folosim un cronometru orientativ, nu o regulă oficială: scopul este ritmul, nu reproducerea exactă a orarului din sală.

Punctajul: un punct pe răspuns corect

Fiecare întrebare valorează un punct; punctajul maxim este 100. Unele grile din baremele publice au mai multe variante corecte — de aceea exersarea trebuie făcută pe casete de selectare, nu pe butoane radio, și de aceea platforma noastră păstrează casetele chiar și la grile cu o singură variantă în barem. Modul exact de notare a răspunsurilor incomplete sau eronate la grilele cu barem multiplu este prevăzut în regulamentul sesiunii; citiți-l înainte de probă, nu după.

Baremul oficial se publică după probă și poate fi contestat în termenul din calendar. Toate grilele din baza noastră de date provin din subiecte publice INM împreună cu baremul tipărit al sesiunii; nu completăm chei din memorie și nu generăm răspunsuri cu AI — metodologia este publică.

Pragul minim și de ce nu este suficient

Pragul minim la testul-grilă este, de regulă, 60 de puncte din 100. Este însă doar condiția de a rămâne în concurs: clasarea se face descrescător, în limita stabilită de regulament raportat la numărul de locuri scoase la concurs. Cu alte cuvinte, scorul real de care aveți nevoie depinde de nivelul cohortei din sesiunea respectivă, nu de prag.

Pentru concursul 2026–2027, CSM a aprobat 240 de locuri de auditori de justiție, iar numărul candidaților înscriși în sesiunile recente a fost de ordinul miilor. Practic, fiecare punct din grilă contează în clasament. Recomandarea noastră constantă: în simulări, țintiți 75–80+, nu 60.

• Sub prag: eliminat, indiferent de clasament.
• Peste prag, dar în afara limitei de clasare: eliminat.
• Peste prag și în limita de clasare: treceți la probele scrise.

Exemplu de calcul pe materii

Să luăm un candidat cu 22 de răspunsuri corecte la drept civil, 18 la drept procesual civil, 21 la drept penal și 17 la drept procesual penal. Totalul este 78 de puncte — peste prag și, în majoritatea sesiunilor, un scor competitiv. Observați însă unde s-au pierdut cele 22 de puncte: 15 dintre ele vin din cele două materii de procedură.

Același candidat, dacă aduce procedurile la nivelul materiilor de fond (21–22 din 25 fiecare), urcă la 86. Aceasta este logica simplă a formatului 100/25: cea mai ieftină creștere de punctaj se află întotdeauna în materia cu cea mai mică acuratețe, iar în istoricul răspunsurilor din cont vedeți exact care este aceea, pe fiecare materie.

Antrenați calculul acesta la fiecare simulare: urmăriți, în istoricul răspunsurilor din cont, acuratețea pe fiecare dintre cele patru materii, nu doar totalul. O materie sub 60% este un semnal că următoarea săptămână se lucrează exclusiv acolo — pe grile de drept procesual civil sau de drept procesual penal, de exemplu.

Ce urmează după grilă

Candidații care trec de grilă și de limita de clasare susțin probele scrise, pe două blocuri: drept civil cu drept procesual civil, respectiv drept penal cu drept procesual penal. La proba scrisă și la interviu se aplică praguri de notă proprii, stabilite de regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 114/2023 — verificați-le în documentele sesiunii curente pe inm-lex.ro.

Nota de la grilă intră în media primei etape, alături de proba scrisă — deci un scor mare la grilă nu este doar un bilet de trecere, ci o marjă de siguranță pentru tot concursul. Pentru sesiunea 2026–2027, termenele tuturor probelor sunt în ghidul admiterii INM.

Cum folosiți informația în pregătire

Trei reguli practice decurg din cele de mai sus. Unu: lucrați toate cele patru materii în fiecare săptămână, cu timp suplimentar pentru cea mai slabă. Doi: exersați pe casete de selectare, pe grile cu barem oficial, ca să nu învățați un reflex greșit față de baremul multiplu. Trei: în ultima lună, simulări complete de 100 de întrebări cu scor pe materie, nu seturi scurte.

Un plan de pregătire pe etape, de la șase luni la ultimele patru săptămâni, este în ghidul de pregătire pentru INM. Puteți începe azi cu cele 15 grile gratuite pe zi de pe pagina Grile INM; exersarea nelimitată și simulările cu scor sunt în abonament, la prețurile de aici.